Lege nr. 188/2000 din 01/11/2000 - Versiune actualizata la data de 01/02/2014

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale


Art. 1. -
(1) Executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepţia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat, bugetului Uniunii Europene şi bugetului Comunităţii Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

(2) Executorii judecătoreşti îndeplinesc şi alte atribuţii date prin lege în competenţa lor.

Art. 2. -
(1) Executorii judecătoreşti sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public.
(2) Actul îndeplinit de executorul judecătoresc, în limitele competenţelor legale, purtând ştampila şi semnătura acestuia, precum şi numărul de înregistrare şi data, este act de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege.

Art. 3. - Abrogat prin punctul 2. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.
Art. 4. - Coordonarea şi controlul activităţii executorilor judecătoreşti se exercită de către Ministerul Justiţiei.
Art. 5. -
Activitatea executorilor judecătoreşti se înfăptuieşte în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor şi ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

Art. 6. - Executorii judecătoreşti nu pot refuza îndeplinirea unui act dat în competenţa lor decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

CAPITOLUL II
Competenţa executorilor judecătoreşti


Art. 7. - Executorul judecătoresc are următoarele atribuţii:
a) punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii;
b) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare;
c) comunicarea actelor de procedură;
d) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe;
e) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească;
f) constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă;
g) întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă;
h) întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin şi a cecurilor, după caz;
i) orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa lui.

Art. 8. -
Executorii judecătoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile în circumscripţia curţii de apel în raza căreia se află judecătoria pe lângă care funcţionează, dacă prin lege nu se dispune altfel.

Art. 9. -
(1) În cazul prevăzut la art. 7 lit. a) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială urmează să se facă executarea, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
(2) În cazul prevăzut la art. 7 lit. f) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială se va face constatarea.
(3) În celelalte cazuri prevăzute la art. 7 este competent orice executor judecătoresc învestit de partea interesată, în condiţiile legii.
___________
Art. 9. - a fost modificat prin punctul 3. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.


Art. 10. -
(1) Executorii judecătoreşti pot fi recuzaţi în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 4. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.


(2) Executorul judecătoresc pentru care este cerută recuzarea poate declara că se abţine.
(3) Partea interesată poate cere instanţei de executare recuzarea executorului judecătoresc imediat ce a aflat despre una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1), dar numai până la încetarea executării silite. Încheierea instanţei prin care s-a încuviinţat ori s-a respins abţinerea, precum şi cea prin care s-a încuviinţat recuzarea nu sunt supuse niciunei căi de atac.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 4. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.


(4) Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la comunicare.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 4. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

(5) Încheierea prin care s-a hotărât recuzarea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de executorul judecătoresc recuzat vor fi păstrate.

Art. 11. -
(1) Conflictele de competenţă între birourile executorilor judecătoreşti situate în aceeaşi circumscripţie a unei curţi de apel se soluţionează de acea curte de apel, la sesizarea părţii interesate.
(2) Când conflictul intervine între birouri de executori judecătoreşti situate în circumscripţii diferite, competenţa aparţine curţii de apel în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat.
(3) Conflictele de competenţă se soluţionează de urgenţă şi cu precădere.
(4) Instanţa se pronunţă în toate cazurile, motivat, prin încheiere definitivă.
___________
Art. 11. - a fost modificat prin punctul 5. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

CAPITOLUL III
Organizarea activităţii executorilor judecătoreşti


SECŢIUNEA 1
Organizarea şi funcţionarea birourilor executorilor judecătoreşti


Art. 12. -
(1) Activitatea executorilor judecătoreşti se desfăşoară în cadrul unui birou în care pot funcţiona unul sau mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, cu personalul auxiliar corespunzător.
(2) Prin asocierea în cadrul unei societăţi profesionale executorul judecătoresc nu îşi pierde dreptul la biroul individual.
(3) Executorul judecătoresc sau executorii judecătoreşti asociaţi, titulari ai unui birou, pot angaja executori judecătoreşti stagiari, alt personal de specialitate, precum şi personal auxiliar corespunzător, necesar pentru desfăşurarea activităţii biroului.

Art. 13. -
(1) Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, întocmeşte evidenţa birourilor de executori judecătoreşti şi lucrările privind numirea şi încetarea funcţiei de executor judecătoresc.
(2) Numărul executorilor judecătoreşti se stabileşte şi se actualizează anual de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în funcţie de cerinţele locale determinate de întinderea teritoriului, de volumul de activitate şi de numărul locuitorilor, în aşa fel încât la 15.000 de locuitori să revină cel puţin un executor judecătoresc. Numărul executorilor judecătoreşti din circumscripţia unei instanţe nu va fi mai mic de 3. De asemenea, la stabilirea numărului executorilor judecătoreşti se va avea în vedere şi numărul executorilor judecătoreşti stagiari care au promovat examenul de definitivat.

Art. 14. -
În circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de executori judecătoreşti, a căror competenţă se întinde pe tot cuprinsul curţii de apel în a cărei rază teritorială se află judecătoria.

Art. 15. - Executor judecătoresc poate fi persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) are capacitatea deplină de exerciţiu;
c) este licenţiată în drept;
d) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;
e) cunoaşte limba română;
f) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;
g) a îndeplinit timp de 2 ani funcţia de executor judecătoresc stagiar şi a promovat examenul de definitivat sau, după caz, a exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică şi a promovat concursul sau examenul de admitere în profesie. Sunt scutite de examen persoanele care au exercitat timp de 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat, cu condiţia să fi promovat examenul de definitivat în profesia din care provin.

Art. 16. -
(1) Executorul judecătoresc este numit de ministrul justiţiei, în circumscripţia unei judecătorii, în baza cererii celui interesat şi după verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 15.
(2) Tabloul executorilor judecătoreşti se întocmeşte şi se actualizează anual de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Tabloul executorilor judecătoreşti se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se transmite instanţelor judecătoreşti.

Art. 17. -
(1) În termen de 90 de zile de la comunicarea ordinului ministrului justiţiei prin care a fost numit în funcţie, executorul judecătoresc este obligat să îşi înregistreze numirea la curtea de apel în a cărei circumscripţie îşi are biroul individual sau constituit în asociere. Pentru această înregistrare, executorul judecătoresc va prezenta ştampila şi specimenul de semnătură personale.
(2) Ministrul justiţiei poate, în cazuri temeinic justificate, să prelungească acest termen pe perioade ce nu pot depăşi 90 de zile fiecare.
(3) Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) privind înregistrarea la curtea de apel atrage de drept suspendarea executorului judecătoresc din exerciţiul funcţiei.
(4) Înregistrarea unei cereri de emitere a ordinului ministrului justiţiei de aprobare a asocierii executorului judecătoresc, urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de aprobare a asocierii, întrerupe curgerea termenului.
(5) Înregistrarea unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau (2), urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de suspendare a executorului judecătoresc din exerciţiul funcţiei, întrerupe curgerea termenului.

___________
Art. 17. - a fost modificat prin punctul 6. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.


Art. 18. -
(1) După numirea în funcţie executorul judecătoresc va depune jurământul în faţa ministrului justiţiei şi a preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau a reprezentanţilor acestora.
(2) Jurământul are următorul conţinut:
"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să-mi îndeplinesc cu onoare şi probitate, cu conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(3) Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a executorului judecătoresc. Executorul judecătoresc fără confesiune va depune jurământul fără formula religioasă, pe conştiinţă şi onoare.
(4) La depunerea jurământului se încheie un proces-verbal în două exemplare, semnate de persoanele menţionate la alin. (1) şi de cel interesat. Un exemplar al procesului-verbal se păstrează la grefa curţii de apel şi celălalt exemplar se înmânează executorului judecătoresc respectiv.
(5) Executorii judecătoreşti intră în exerciţiul funcţiunii numai după depunerea jurământului.

Art. 19. - Poate fi executor judecătoresc stagiar cel care:
a) îndeplineşte condiţiile cerute la art. 15 lit. a) -f);
b) a promovat concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc, organizat de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei;
c) se află în perioada de stagiu, până la promovarea examenului de capacitate;
d) este angajat într-un birou de executor judecătoresc.

Art. 20. -
(1) Concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei.
(2) Data şi locul de desfăşurare a concursului sau examenului se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

Art. 201 .-
(1) Stagiul reprezintă perioada premergătoare dobândirii calităţii de executor judecătoresc şi are drept scop pregătirea profesională a executorului judecătoresc la începutul exercitării profesiei.
(2) Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data încheierii contractului individual de muncă cu un executor judecătoresc.
(3) Colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti poate aproba, la cerere, reducerea perioadei de stagiu la un an pentru executorii stagiari care se remarcă în activitatea profesională pe baza rezultatelor obţinute la conferinţele de stagiu şi a referatului executorului judecătoresc îndrumător.
(4) Colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti poate aproba, în baza unei cereri motivate, reducerea perioadei de stagiu pentru executorii stagiari care au intrat în profesie în temeiul Legii nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare şi care, din motive neimputabile acestora, nu şi-au putut efectua perioada de stagiu în aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) din lege.

Art. 21. -
(1) Concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc şi examenul de definitivat se vor desfăşura în faţa unei comisii din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, ai Ministerului Justiţiei şi cadre didactice din învăţământul superior de specialitate.
(2) Condiţiile de desfăşurare a acestor concursuri sau examene se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi*), aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
___________
*) A se vedea Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 6 februarie 2001, cu modificările şi completările ulterioare.


Art. 22. -
(1) Executorul judecătoresc este obligat să încheie contract individual de muncă cu executorul judecătoresc stagiar şi să asigure formarea profesională a acestuia.
(2) Executorul judecătoresc poate delega executorul judecătoresc stagiar să îndeplinească atribuţiile prevăzute la art. 7 lit. a) -e).
(3) Verificarea formării profesionale şi a condiţiilor de încheiere a contractului individual de muncă al executorului judecătoresc stagiar este în sarcina Camerei executorilor judecătoreşti şi se stabileşte prin Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti*).
___________
*) A se vedea Hotărârea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010 pentru aprobarea Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 26 octombrie 2010, cu modificările ulterioare.


Art. 23. -
(1) Calitatea de executor judecătoresc încetează:
a) la cerere;
b) prin pensionare sau în cazul constatării incapacităţii de muncă, în condiţiile legii;
c) prin desfiinţarea biroului executorului judecătoresc, urmată de neexercitarea fără justificare de către titularul acestuia a profesiei, în condiţiile legii, într-un alt birou, în termen de 6 luni;
d) prin excluderea din profesie, dispusă ca sancţiune disciplinară, în condiţiile prezentei legi;
e) când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei faţă de executorul judecătoresc;
___________
Litera e) a fost modificată prin punctul 1. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.


f) în cazul constatării văditei sale incapacităţi profesionale, exprimată şi prin anularea sau desfiinţarea irevocabilă de către instanţa de judecată a unui număr de executări silite reprezentând 10% din dosarele de executare instrumentate sau a unor acte de executare întocmite în cel mult 20% din dosarele de executare instrumentate într-un an calendaristic;
g) în cazul în care executorul judecătoresc nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 15 lit. a), b), d), e) şi f);
h) prin deces.
(11) Executorul judecătoresc poate fi menţinut în activitate în cazul în care, pentru o infracţiune săvârşită din culpă, s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei, s-a aplicat pedeapsa amenzii ori acesta a beneficiat de amnistie sau graţiere înainte de începerea executării pedepsei şi se apreciază că fapta săvârşită nu a adus atingere prestigiului profesiei.
___________
Alineatul (11) a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.


(2) Încetarea calităţii de executor judecătoresc se constată sau se dispune, după caz, de ministrul justiţiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu.

Art. 24. - Exerciţiul funcţiei de executor judecătoresc se suspendă:
a) în situaţiile prevăzute la art. 49 lit. d) şi la art. 50 alin. (1);
b) în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 42, precum şi în cazul interdicţiilor prevăzute de lege;
c) în caz de neplată a contribuţiilor băneşti profesionale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora, până la achitarea lor integrală;
d) în caz de incapacitate temporară de muncă;
e) la cererea executorului judecătoresc, pentru motive întemeiate.

Art. 25. -
(1) În cazurile prevăzute la art. 24 lit. a), b) şi c) suspendarea se dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la cererea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(2) În cazul prevăzut la art. 24 lit. d) executorul judecătoresc are obligaţia de a informa de îndată Camera executorilor judecătoreşti din care face parte, care va solicita ministrului justiţiei să ia act de această împrejurare.
(3) În cazul prevăzut la art. 24 lit. e) suspendarea se aprobă de ministrul justiţiei, cu avizul Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(4) Suspendarea încetează dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o, dispoziţiile privind luarea măsurii fiind aplicabile în mod corespunzător.

SECŢIUNEA a 2-a
Camera executorilor judecătoreşti


Art. 26. -
(1) În circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează câte o Cameră a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică.
(2) Din Camera executorilor judecătoreşti fac parte toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel respective.

Art. 27. -
(1) Camera executorilor judecătoreşti este condusă de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-7 membri.
(2) Colegiul director este ales, potrivit statutului, de adunarea generală a executorilor judecătoreşti, pentru o perioadă de 3 ani, dintre membrii acelei Camere a executorilor judecătoreşti.
(3) Preşedintele colegiului director reprezintă Camera executorilor judecătoreşti în raporturile acesteia cu terţii. El primeşte pentru activitatea depusă o indemnizaţie al cărei cuantum este stabilit de adunarea generală.
(4) Colegiul director are un secretar salarizat şi personal auxiliar, în numărul şi structura stabilite de adunarea generală.

Art. 28. - Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti are următoarele atribuţii principale:
a) rezolvă plângerile părţilor împotriva executorilor judecătoreşti şi executorilor judecătoreşti stagiari, luând măsurile corespunzătoare, pe care le aduce la cunoştinţa Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;
b) deleagă, în cazuri excepţionale, pentru o perioadă determinată de cel mult 6 luni, un executor judecătoresc pentru a asigura funcţionarea unui alt birou de executor judecătoresc, cu încunoştinţarea preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi a preşedintelui curţii de apel în a cărei circumscripţie urmează să îşi exercite atribuţiile; delegarea nu poate fi repetată decât după un an, în afara cazului în care executorul judecătoresc delegat îşi dă acordul;
c) informează Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti în legătură cu activitatea birourilor executorilor judecătoreşti şi asupra necesarului de executori judecătoreşti şi executori judecătoreşti stagiari;
d) întocmeşte documentarea juridică şi asigură consultarea şi informarea curentă a executorilor judecătoreşti;
e) ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Camerei executorilor judecătoreşti şi a contribuţiei membrilor săi;
f) procură datele şi lucrările necesare pentru Buletinul executorilor judecătoreşti şi asigură difuzarea acestuia;
g) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia şi de Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

SECŢIUNEA a 3-a
Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti


Art. 29. -
(1) Executorii judecătoreşti din România se constituie în Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, organizaţie profesională cu personalitate juridică, formată din toţi executorii judecătoreşti numiţi potrivit art. 16.
(2) Organele de conducere ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sunt: congresul, consiliul şi preşedintele.
(3) Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este constituit din delegaţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, preşedinţii Camerelor executorilor judecătoreşti şi ceilalţi membri ai Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(4) Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti se întruneşte anual la convocarea consiliului acesteia.

Art. 30. -
(1) Convocarea Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti se face în termen de 7 zile de la data hotărârii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi se va ţine în termen de cel puţin o lună şi de cel mult două luni de la data convocării. Camerele executorilor judecătoreşti vor fi înştiinţate în scris şi prin publicarea într-un ziar central. Camerele executorilor judecătoreşti sunt obligate să afişeze data convocării şi ordinea de zi la sediul lor şi la instanţele judecătoreşti din circumscripţia în care funcţionează.
(2) Camerele executorilor judecătoreşti sunt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(3) Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(4) În cazul în care nu se realizează cvorumul cerut la alin. (3) se face o nouă convocare a Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în aceleaşi condiţii, peste cel mult o lună. La această convocare Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este legal constituit prin prezenţa majorităţii delegaţilor. Dacă nici atunci nu se realizează cvorumul legal, Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti se amână din nou şi va fi reconvocat de fiecare dată până la realizarea cvorumului prevăzut în prezentul alineat.

Art. 31. -
(1) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va convoca un congres extraordinar la cererea unei treimi din numărul membrilor Camerelor executorilor judecătoreşti sau la cererea majorităţii colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecătoreşti.
(2) Convocarea congresului extraordinar se face în termen de 7 zile de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 30 alin. (4).
(3) Congresul extraordinar se va ţine în cel mult 30 de zile de la data convocării.

Art. 32. -
(1) Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti are următoarele atribuţii:
a) adoptă Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi pe cel al Casei de asigurări;
b) alege preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, precum şi alte organe stabilite prin statut;
c) alege Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere ale Casei de asigurări;
d) alege şi revocă membrii Comisiei superioare de disciplină, fiecare Cameră a executorilor judecătoreşti având dreptul la câte un reprezentant;
e) analizează şi aprobă raportul anual al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;
f) aprobă bugetul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al Casei de asigurări;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut.
(2) Hotărârile Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sunt obligatorii pentru toţi membrii acesteia.

Art. 33. -
(1) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este constituit din reprezentanţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, dintre care sunt aleşi de către Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti preşedintele şi 2 vicepreşedinţi.
(2) Preşedintele reprezintă Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti în raporturile cu terţii, pe plan intern şi internaţional.

Art. 34. - Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) solicită ministrului justiţiei suspendarea, revocarea ori încetarea funcţiei de executor judecătoresc;
b) aprobă cotele de contribuţie ale birourilor executorilor judecătoreşti la Camera executorilor judecătoreşti, precum şi pe cele ale Camerelor executorilor judecătoreşti la Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, potrivit statutului acesteia;
c) propune ministrului justiţiei condiţiile de desfăşurare a concursului sau examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc şi a examenului de definitivat;
d) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut.

Art. 35. -
(1) În cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti se va organiza şi va funcţiona o casă de asigurări pentru asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică, în condiţiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(2) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti va înfiinţa şi va administra, în termen de cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), Registrul electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite, ce va funcţiona ca un sistem informatic prin intermediul căruia toţi executorii judecătoreşti vor efectua publicitatea la nivel naţional a vânzării bunurilor mobile cu valoare mai mare de 2.000 de lei şi a bunurilor imobile aflate în procedura de executare silită. Prin hotărâre a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va fi stabilită procedura de implementare a sistemului şi de raportare a datelor.
_ __________
*) Alineatul (2) a fost introdus prin Legea nr. 154/2011 pentru completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.

CAPITOLUL IV
Drepturile şi îndatoririle executorului judecătoresc


SECŢIUNEA 1
Drepturile executorilor judecătoreşti


Art. 36. -
Executorii judecătoreşti îşi exercită personal atribuţiile şi se bucură de stabilitate în funcţie, neputând fi transferaţi în altă localitate, fără acordul lor, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Art. 37. -
Activitatea executorului judecătoresc, care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 15 lit. c), este considerată vechime în funcţie juridică de specialitate.

Art. 38. -
(1) În exercitarea profesiei executorii judecătoreşti sunt ocrotiţi de lege.
(2) Abrogat prin alineatul din Lege nr. 187/2012 începând cu 01.02.2014.

Art. 39. -
(1) Executorii judecătoreşti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale şi maximale stabilite de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. În cazul executării silite a creanţelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele:
a) pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
b) pentru creanţele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depăşeşte 50.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
c) pentru creanţele în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de până la 2% din suma care depăşeşte 80.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
d) pentru creanţele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depăşeşte 100.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite.
(2) Ministrul justiţiei va stabili onorarii minimale şi maximale pentru persoanele cu venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, precum şi posibilitatea achitării acestora în mai multe tranşe.
(3) Executorii judecătoreşti nu pot condiţiona punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti de plata anticipată a onorariului.
(4) Abrogat prin punctul 7. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.
(5) Abrogat prin punctul 7. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

Art. 40. - Executorul judecătoresc are dreptul la concediu de odihnă, în condiţiile stabilite prin statut.
Art. 41. - Executorii judecătoreşti beneficiază de drepturi de asigurări sociale, pe baza contribuţiilor la sistemele de asigurări sociale, în condiţiile legii.
Art. 42. - Exercitarea funcţiei de executor judecătoresc este incompatibilă cu:
a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii, exceptând activitatea didactică universitară, activitatea artistică, literară şi publicistică;
b) calitatea de deputat sau de senator ori de consilier în consiliile judeţene sau locale, pe durata mandatului;
c) desfăşurarea unor activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d) calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, asociat comandidat în societăţile în comandită simplă sau pe acţiuni, administrator al unei societăţi cu răspundere limitată, preşedinte al unui consiliu de administraţie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societăţi pe acţiuni, administrator al unei societăţi profesionale.

SECŢIUNEA a 2-a
Îndatoririle şi răspunderea executorilor judecătoreşti


Art. 43. -
Executorii judecătoreşti şi personalul birourilor de executori judecătoreşti au obligaţia să păstreze secretul profesional cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţă în cadrul activităţii lor, chiar şi după încetarea funcţiei, cu excepţia cazurilor în care legea sau părţile interesate îi eliberează de această obligaţie.

Art. 44. -
(1) Executorii judecătoreşti au obligaţia să participe, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, de camerele executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.
(2) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti aprobă anual, la propunerea camerelor executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel, programul de formare profesională continuă a executorilor judecătoreşti.
(3) Modul de organizare a activităţilor de formare profesională continuă, precum şi modalităţile de evaluare a îndeplinirii acestei obligaţii sunt prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi şi de statutul profesiei.

Art. 45. -
(1) Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.
(2) Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de asigurări constituită în acest scop, potrivit art. 35 alin. (1).

Art. 46. -
Este interzis executorilor judecătoreşti să dobândească direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru alţii, bunurile ce au făcut obiectul activităţii de executare silită.

Art. 47. - Răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc intervine pentru următoarele abateri:
a) nerespectarea secretului profesional;
b) încălcarea incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute de lege;
c) săvârşirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probităţii profesionale ori bunelor moravuri;
d) neîndeplinirea obligaţiilor privind formarea profesională a executorilor judecătoreşti stagiari, angajaţi pe bază de contract;
e) întârzierea sistematică şi neglijenţa în efectuarea lucrărilor;
f) absenţa nejustificată de la birou;
g) omisiunea de a efectua publicitatea vânzării prin Registrul electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite, conform prevederilor art. 35 alin. (2).

Art. 48. -
(1) Acţiunea disciplinară se exercită de ministrul justiţiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti şi se judecă de Consiliul de disciplină al acesteia, format din 3 membri aleşi de adunarea generală a Camerei executorilor judecătoreşti, pe o perioadă de 3 ani.
(2) Pentru suspendarea din funcţie sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea prealabilă, care se efectuează de inspectori generali din cadrul direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti.
(3) Audierea celui în cauză este obligatorie, acesta fiind îndreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului şi să-şi formuleze apărarea.
(4) Consiliul de disciplină al Camerei executorilor judecătoreşti citează părţile şi pronunţă o hotărâre motivată care se comunică acestora.
(5) Împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătoreşti părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, care judecă în complet de 5 membri. Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă şi poate fi atacată cu contestaţie la curtea de apel.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 8. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.


(6) Procedura judecării abaterilor disciplinare se stabileşte prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 49. - Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor şi constau în:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) amendă de la 500 lei la 3.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei executorilor judecătoreşti în a cărei rază teritorială este situat biroul executorului judecătoresc respectiv. Neachitarea amenzii în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a stabilit sancţiunea disciplinară atrage suspendarea de drept din funcţie a executorului judecătoresc până la achitarea sumei. Hotărârea definitivă constituie titlu executoriu;
d) suspendarea din funcţie pe o durată de la o lună la 6 luni;
e) excluderea din profesie.

Art. 50. -
(1) În cazul în care împotriva executorului judecătoresc s-a luat măsura arestării preventive ori a arestului la domiciliu sau în cazul în care s-a dispus în primă instanţă condamnarea ori amânarea aplicării pedepsei, ministrul justiţiei, din oficiu sau la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, va lua măsura suspendării din funcţie a acestuia până la soluţionarea procesului penal, potrivit legii.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 3. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

(2) Ministrul justiţiei dispune excluderea din profesie a executorului judecătoresc condamnat în condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. e), începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare.

Art. 51. -
În caz de suspendare sau excludere din profesie ştampila, legitimaţia, registrele şi lucrările executorului judecătoresc suspendat sau exclus vor fi depuse, în termen de 5 zile, sub luare de semnătură, la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei rază teritorială este situat biroul acestuia. Camera executorilor judecătoreşti are obligaţia de a asigura continuarea lucrărilor neexecutate.

CAPITOLUL V
Desfăşurarea activităţii executorilor judecătoreşti


Art. 52. -
(1) Executarea silită şi celelalte acte care sunt de competenţa executorului judecătoresc se îndeplinesc la cerere, dacă legea nu dispune altfel.
(2) Toate actele efectuate de executorul judecătoresc se redactează în limba română.
(3) Persoanele interesate care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română au dreptul să ia cunoştinţă de cuprinsul actului prin intermediul unui interpret sau traducător.

Art. 53. -
(1) În îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor sale, executorul judecătoresc va întocmi încheieri, procese-verbale şi alte acte de procedură, cu formele şi în termenele prevăzute de lege.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 9. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.


(2) Abrogat prin punctul 10. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.
(3) La cerere, în termen de cel mult 5 zile, executorul va elibera copii de pe actele întocmite în îndeplinirea atribuţiilor sale oricărei persoane care justifică un interes.

Art. 54. -
Executorul judecătoresc îşi îndeplineşte atribuţiile cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, a statutului profesiei şi a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum şi ale Codului de procedură civilă şi ale altor legi aplicabile în materie.

Art. 55. -
(1) Actele privind executarea silită se îndeplinesc la sediul biroului executorului judecătoresc, în timpul programului de lucru afişat în mod corespunzător sau la locul efectuării executării.
(2) În cazul în care întocmirea unui act nu suferă amânare din motive obiective, acesta va putea fi îndeplinit şi în afara programului de lucru.

Art. 56. -
(1) Refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini atribuţiile prevăzute la art. 7 lit. b) -i) se motivează, dacă părţile stăruie în cererea de îndeplinire a acestora, în termen de cel mult 5 zile de la data refuzului.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 11. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.


(2) În cazul refuzului nejustificat de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la alin. (1), partea interesată poate introduce plângere, în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoştinţă de acest refuz, la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul biroul executorului judecătoresc.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 11. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.


(3) Judecarea plângerii se face cu citarea părţilor.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 11. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.


(4) Hotărârea judecătoriei este supusă numai apelului.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 11. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

(5) Executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti rămase definitivă.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 11. din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.


Art. 57. -
Actele îndeplinite de executorii judecătoreşti, care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite, vor fi îndreptate sau completate de către aceştia, la cerere sau din oficiu, cu citarea părţilor, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor. Cererea de îndreptare a erorii materiale sau de completare se va soluţiona de urgenţă. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face menţiune pe toate exemplarele actului.

Art. 58. -
(1) La cererea părţii de a i se elibera un duplicat al actului original biroul executorului judecătoresc care a întocmit acel act va elibera duplicatul în termen de cel mult 5 zile.
(2) În textul duplicatului se reproduce, cuvânt cu cuvânt, cuprinsul actului. În locul semnăturilor originale se menţionează numele şi prenumele fiecărui semnatar.
(3) Duplicatul are aceeaşi forţă probantă ca şi originalul.

Art. 59. -
În cazul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la art. 7 lit. d) raporturile dintre executorul judecătoresc şi client sunt supuse, prin asemănare, regulilor mandatului. Remiterea de către client a înscrisului original constatator al creanţei constituie mandat de încasare a acesteia.

Art. 60. -
(1) Actele executorilor judecătoreşti sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanţelor judecătoreşti competente.
(2) Activitatea executorilor judecătoreşti este supusă controlului profesional, în condiţiile prezentei legi.

Art. 61. - Cei interesaţi sau vătămaţi prin actele de executare pot formula contestaţie la executare, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
Art. 62. -
(1) Controlul profesional se exercită de Ministerul Justiţiei, prin inspectori generali de specialitate, şi de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, prin consiliul său de conducere, şi va avea în vedere:
a) organizarea şi funcţionarea camerelor executorilor judecătoreşti şi a birourilor executorilor judecătoreşti;
b) calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti;
c) comportarea executorilor judecătoreşti în raporturile de serviciu, cu autorităţile publice şi cu persoanele fizice şi juridice.
(2) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti poate delega Colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti exercitarea controlului prevăzut la alin. (1) lit. b) şi c) în circumscripţia sa.

Art. 63. -
(1) Biroul executorului judecătoresc va avea arhivă şi registratură proprii.
(2) Arhiva activităţii executorilor judecătoreşti este proprietatea statului, se păstrează, se conservă şi se predă în condiţiile legii.
(3) Secretariatul va efectua operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei, înregistrarea şi îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări cu caracter auxiliar necesare pentru buna desfăşurare a activităţii executorului judecătoresc.

Art. 64. - Activitatea de arhivă şi de secretariat a birourilor executorilor judecătoreşti se reglementează prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 65. - Birourile de executori judecătoreşti trebuie să ţină evidenţa financiar-contabilă, potrivit legii.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale


Art. 66. -
(1) La cerere, executorii judecătoreşti în funcţie, care la data începerii activităţii potrivit art. 69 alin. (4) au o vechime în această activitate de cel puţin 2 ani, precum şi cei care au o vechime de peste 2 ani în funcţii de specialitate juridică indiferent de vechimea în activitatea de executor judecătoresc, vor fi numiţi executori judecătoreşti, cu respectarea dispoziţiilor art. 15 lit. a), b), d), e) şi f).
(2) Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu optează în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*) pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc, pot fi transferaţi în interesul serviciului în alte funcţii din sistemul justiţiei, pentru care îndeplinesc condiţiile cerute de lege.
___________
*) Alineatul (2) a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 540/2001.

(3) Executorii judecătoreşti în funcţie, care la data începerii activităţii potrivit dispoziţiilor prezentei legi nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), vor fi angajaţi, prin grija camerelor executorilor judecătoreşti, ca executori judecătoreşti stagiari în cadrul unui birou din circumscripţia teritorială a acestora.

Art. 67. -
Sumele provenind din impozitele încasate din onorariile executorilor judecătoreşti constituie venituri la bugetul de stat şi se cuprind distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei, în condiţiile şi cu destinaţia prevăzute de lege, pentru taxele judiciare de timbru.

Art. 68. -
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se pune în aplicare la 90 de zile de la această dată.
(2) Regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi**) va fi adoptat de Ministerul Justiţiei în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
___________
**) A se vedea asteriscul corespunzător art. 21 alin. (2).

Art. 69. -
(1) În termen de 150 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi***) executorii judecătoreşti vor proceda la constituirea camerelor executorilor judecătoreşti şi a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
___________
***) Alineatul (1) a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2001 pentru modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, aprobată prin Legea nr. 360/2001.

(2) În termen de 30 de zile de la constituirea camerelor executorilor judecătoreşti şi a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti Congresul Uniunii va adopta Statutul profesiei de executor judecătoresc.
(3) Statutul prevăzut la alin. (2) se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Executorii judecătoreşti îşi vor începe activitatea în birouri, conform prezentei legi, după 6 luni de la data intrării în vigoare a acesteia.

Art. 70. -
(1) La data începerii activităţii birourilor de executori judecătoreşti potrivit art. 69 alin. (4) birourile de executori judecătoreşti de pe lângă judecătorii şi tribunale îşi încetează activitatea.
(2) Dosarele de executare silită aflate în curs de soluţionare la data începerii activităţii executorilor judecătoreşti potrivit dispoziţiilor prezentei legi vor fi repartizate între birourile constituite, de către un judecător delegat de la fiecare instanţă, cu respectarea dispoziţiilor art. 8 şi 9. O copie de pe dosar se păstrează sau, după caz, se trimite de către judecătorul delegat la instanţa de executare competentă.
(3) În cazul în care două sau mai multe birouri de executori judecătoreşti sunt deopotrivă competente să preia dosarele prevăzute la alin. (2), judecătorul delegat va proceda după cum urmează:
a) repartizarea se face biroului executorului judecătoresc care a îndeplinit acte de executare în acel dosar, cu excepţia cazului în care creditorul manifestă altă opţiune;
b) când repartizarea nu este posibilă potrivit lit. a), aceasta se face în mod echitabil între birourile competente.
(4) Actele de executare îndeplinite înainte de repartizarea dosarelor potrivit alin. (2) şi (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data efectuării lor, rămân valabile.

Art. 71. -
Refuzul executorului judecătoresc de a prelua dosarele repartizate de către judecătorul delegat şi de a îndeplini actele de procedură privind executarea silită în condiţiile şi la termenele stabilite de lege constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 49 lit. d), dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune.

Art. 72. -
Prezenta lege se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.

Art. 73. -
La data începerii activităţii birourilor de executori judecătoreşti potrivit art. 69 alin. (4) se abrogă prevederile art. 138 şi 139 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile referitoare la salarizarea executorilor judecătoreşti din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti****), republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

___________
****) Abrogată ulterior prin Ordonanţa Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din cadrul altor unităţi din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

REGULAMENT din 5 februarie 2001 de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti

CAPITOLUL I: Organizarea activităţii executorilor judecătoreşti

SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale

Art. 1
Executorii judecătoreşti sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public constând în executarea silită a dispoziţiilor civile din titlurile executorii, precum şi alte atribuţii date prin lege în competenţa lor.
Art. 2
Actul îndeplinit de executorul judecătoresc în limitele competenţelor legale, purtând ştampila şi semnătura acestuia, precum şi numărul de înregistrare şi data, este act de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege.
Art. 3
Executorii judecătoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile cu respectarea şi în limitele competenţelor prevăzute de Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, de prezentul regulament de aplicare a legii, de prevederile Statutului profesiei de executor judecătoresc, de Codul de procedură civilă şi de alte legi aplicabile în materie.

SECŢIUNEA 2: Constituirea şi funcţionarea birourilor de executori judecătoreşti

Art. 4
(1)Executorii judecătoreşti îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor birouri, individual sau prin asociere în baza unui contract de societate civilă.
(2)În circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de executori judecătoreşti.
(3)Competenţa teritorială a executorului judecătoresc se întinde în întreaga circumscripţie a judecătoriei în care îşi are sediul biroul său, cu excepţia municipiului Bucureşti unde sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (2) din lege.
Art. 5
(1)Ministrul justiţiei stabileşte şi actualizează numărul executorilor judecătoreşti, de regulă în primul trimestru al fiecărui an, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în funcţie de cerinţele locale determinate de întinderea teritoriului, de volumul de activitate şi de numărul locuitorilor. Stabilirea numărului de executori judecătoreşti se face astfel încât la 15.000 de locuitori să revină cel puţin un post de executor judecătoresc. Numărul posturilor executorilor judecătoreşti din circumscripţia unei judecătorii nu va fi mai mic de 3. Ordinul de actualizare va cuprinde, pe circumscripţia fiecărei judecătorii:
a)numărul executorilor judecătoreşti în funcţie;
b)numărul executorilor judecătoreşti stagiari în funcţie;
c)numărul posturilor vacante pentru examenul de definitivat;
d)numărul posturilor vacante pentru schimbări de sediu;
e)numărul posturilor vacante pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică şi au promovat concursul sau examenul de admitere în profesie şi pentru persoanele care au exercitat timp de 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat;
f)numărul posturilor vacante pentru executorii judecătoreşti stagiari.
(2)Posturile vacante pentru examenul de definitivat prevăzute la alin. (1) lit. c) se stabilesc, în mod corespunzător, în circumscripţiile judecătoriilor unde executorii judecătoreşti stagiari şi-au efectuat perioada de stagiu. Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va transmite Ministerului Justiţiei necesarul de posturi vacante pentru persoanele care vor susţine examenul de definitivat, pentru a fi avut în vedere la actualizarea numărului executorilor judecătoreşti.
Art. 6
(1)Executorul judecătoresc este numit de ministrul justiţiei, prin ordin, în baza cererii celui interesat şi a referatului întocmit de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei privind îndeplinirea condiţiilor de numire prevăzute de lege. Referatul direcţiei de specialitate va fi însoţit, de regulă, de propunerea motivată a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti privind îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor de numire prevăzute de lege şi admiterea sau respingerea cererii.
(11)Persoanele care au îndeplinit timp de 2 ani funcţia de executor judecătoresc stagiar şi au promovat examenul de definitivat sau, după caz, au exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică şi au promovat concursul sau examenul de admitere în profesie sunt numite în funcţie în baza hotărârii de validare a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi a referatului întocmit de direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei.
(12)Persoanele scutite de examen care au exercitat timp de 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat, cu condiţia să fi promovat examenul de definitivat în profesia din care provin, sunt numite pe baza cererii celor interesaţi şi după verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 15 din Legea nr. 188/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)În ordinul de numire se va specifica judecătoria în a cărei circumscripţie îşi va avea sediul biroul de executor judecătoresc, precum şi obligaţia acestuia ca în termen de 90 de zile să îşi înregistreze biroul individual sau, după caz, în asociere cu alt executor judecătoresc, în condiţiile art. 17 alin. (1) din lege.
(3)Prelungirea termenului de 90 de zile pentru înregistrarea biroului poate fi încuviinţată de ministrul justiţiei, pentru motive temeinice, la cererea executorului judecătoresc. Cererea, cuprinzând motivele justificate care îl împiedică să îşi înregistreze biroul în termenul prevăzut de lege, se depune la Camera executorilor judecătoreşti, care o înaintează ministrului justiţiei în termen de 48 de ore de la depunere, împreună cu punctul său de vedere.
Art. 7
(1)Înregistrarea biroului se face, la cererea executorului judecătoresc, într-un registru special ţinut de primul-grefier al curţii de apel în a cărei circumscripţie îşi are sediul biroul, pe numele executorului judecătoresc sau, după caz, al executorilor judecătoreşti asociaţi. Obligaţia înregistrării există şi în cazul executorului judecătoresc care renunţă la asociere şi îşi deschide birou individual.
(2)La cererea de înregistrare se vor ataşa:
- ordinul de numire a executorului judecătoresc;
- dovada existenţei sediului biroului - act de proprietate, contract de închiriere sau alt act;
- confirmarea colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti cu privire la faptul că biroul dispune de spaţiul corespunzător desfăşurării activităţii şi conservării arhivei în bune condiţii.
(3)La înregistrarea biroului executorul judecătoresc va prezenta ştampila şi specimenul de semnătură.
(4)Documentaţia prezentată la înregistrare se păstrează în dosare distincte pentru fiecare birou. Dosarul va cuprinde şi câte un exemplar al procesului-verbal încheiat cu ocazia depunerii jurământului conform art. 18 alin. (4) din lege.
(5)Primul-grefier va elibera în termen de cel mult 3 zile un certificat care atestă efectuarea înregistrării, pe care executorul judecătoresc îl va prezenta de îndată Camerei executorilor judecătoreşti, iar aceasta îl va comunica Ministerului Justiţiei şi Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
Art. 8
(1)În registrul special prevăzut la art. 7 alin. (1) se vor înscrie şi următoarele operaţiuni:
- modificări în modul de desfăşurare a activităţii în cadrul biroului;
- schimbarea sediului biroului;
- radierea biroului executorului judecătoresc;
- alte operaţiuni prevăzute de prezentul regulament şi de statutul profesiei.
(2)Operaţiunile prevăzute la alin. (1) se vor înregistra la cerere, ataşându-se confirmarea colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti care, după caz, poate solicita direct înregistrarea lor.
(3)Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va avea acces permanent la registrul special prevăzut la art. 7 alin. (1), având obligaţia de a-l înştiinţa pe ministrul justiţiei şi Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti despre toate înregistrările.
Art. 9
(1)Ştampila executorilor judecătoreşti cuprinde stema României, numele, prenumele şi calitatea de executor judecătoresc, precum şi circumscripţia judecătoriei în care îşi are sediul biroul. Modelul şi dimensiunea ştampilei sunt propuse de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi aprobate de ministrul justiţiei prin ordin.
(2)Pierderea sau dispariţia ştampilei se înscrie în registrul special prevăzut la art. 7 alin. (1) din prezentul regulament, înregistrându-se în termen de 5 zile un nou model de ştampilă, care va conţine elemente distinctive faţă de cea pierdută sau dispărută.
Art. 10
(1)Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti întocmeşte şi actualizează anual tabloul executorilor judecătoreşti, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se transmite curţilor de apel, care au obligaţia să îl comunice instanţelor din circumscripţia lor. Tabloul executorilor judecătoreşti se transmite şi direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei.
(2)Acest tablou conţine numele şi prenumele tuturor executorilor judecătoreşti care au depus jurământul, precum şi sediul biroului în care aceştia funcţionează.
Art. 11
(1)Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va întocmi şi va actualiza permanent liste cuprinzând:
- executorii judecătoreşti incompatibili, indicându-se temeiul incompatibilităţii;
- executorii judecătoreşti care sunt suspendaţi din funcţie în temeiul art. 23 lit. a) şi lit. b) teza a doua, lit. c), d) şi e) din lege;
- executorii judecătoreşti a căror calitate a încetat;
- executorii judecătoreşti stagiari, indicând biroul în care sunt angajaţi şi data încheierii contractului individual de muncă.
(2)Listele se vor comunica direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei în termen de 5 zile de la întocmirea, respectiv actualizarea acestora.

SECŢIUNEA 3: Executorii judecătoreşti stagiari

Art. 12
(1)Stagiul reprezintă perioada premergătoare dobândirii calităţii de executor judecătoresc şi are drept scop pregătirea profesională a executorului judecătoresc la începutul exercitării profesiei.
(2)Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data încheierii contractului individual de muncă.
(3)Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti poate aproba, la cerere, reducerea perioadei de stagiu la un an pentru executorii stagiari care se remarcă în activitatea profesională pe baza rezultatelor obţinute la conferinţele de stagiu şi a referatului executorului judecătoresc îndrumător, în condiţiile prezentului regulament.
Art. 13
(1)Durata stagiului se suspendă pe timpul serviciului militar sau al concentrării, al concediului de maternitate şi de creştere a copilului până la vârsta de 2 ani ori în alte cazuri prevăzute de lege. Durata stagiului se suspendă de drept până la preluarea executorului judecătoresc stagiar de către alt executor judecătoresc îndrumător, dacă executorul judecătoresc îndrumător este suspendat.
(2)Perioada de stagiu efectuată anterior suspendării intră în calculul perioadei de stagiu prevăzute la art. 12 alin. (2).
(3)Suspendarea prevăzută la alin. (1) se constată de către colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti în circumscripţia căreia are sediul biroului executorul judecătoresc care a încheiat contract individual de muncă cu executorul judecătoresc stagiar.
Art. 14
(1)Colegiul director va solicita, în ultimul trimestru al anului, executorilor judecătoreşti din cadrul fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti să îşi exprime opţiunea privind angajarea în anul următor a unor executori judecătoreşti stagiari în cadrul birourilor lor.
(2)După centralizarea opţiunilor, colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti propune spre aprobare Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti numărul executorilor judecătoreşti stagiari care pot fi angajaţi în anul următor în birourile de executori judecătoreşti. Până la data de 31 ianuarie a anului pentru care se fac propunerile, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va transmite Ministerului Justiţiei necesarul de posturi vacante de executor judecătoresc stagiar, pentru a fi avut în vedere la actualizarea numărului executorilor judecătoreşti.
(3)Cel care a promovat examenul de admitere în profesie devine executor judecătoresc stagiar prin încheierea unui contract individual de muncă cu executorul judecătoresc în al cărui birou îşi va desfăşura activitatea. Contractul de muncă se încheie pe durată determinată, egală cu durata stagiului.
(4)Angajarea executorului stagiar în cadrul unui birou în care funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi se face de către executorul judecătoresc desemnat titular al biroului prin contractul de societate civilă.
(5)Pe durata suspendării din funcţie a executorului judecătoresc îndrumător, executorul judecătoresc stagiar poate fi preluat de către un alt executor judecătoresc care îndeplineşte condiţiile.
Art. 15
(1)În perioada de stagiu Camera executorilor judecătoreşti va verifica lunar stadiul de pregătire şi formare profesională a executorului judecătoresc stagiar, precum şi modul în care acesta şi-a îndeplinit atribuţiile care i-au fost delegate de executorul judecătoresc îndrumător.
(2)Conferinţele de stagiu reprezintă o formă de pregătire profesională a executorului stagiar şi sunt organizate de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti potrivit tematicii orientative comunicate de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(3)Conferinţele de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, care cuprinde cunoaşterea legislaţiei la zi, dezbateri de speţe, expuneri asupra problemelor ivite în activitatea executorilor, studiul doctrinei.
(4)Constatările verificărilor periodice vor fi consemnate în procese-verbale semnate de reprezentantul Camerei executorilor judecătoreşti şi de executorul judecătoresc în al cărui birou îşi exercită activitatea executorul judecătoresc stagiar şi vor fi aduse la cunoştinţă celui verificat.

SECŢIUNEA a 4-a: Organizarea şi desfăşurarea concursului sau a examenului de admitere în profesie şi a examenului de definitivat
SUBSECŢIUNEA 1: Organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului de admitere în profesie pentru executorii judecătoreşti stagiari

Art. 16
Selecţia candidaţilor pentru admiterea în profesie se face pe baza unui concurs sau examen organizat anual sau ori de câte ori este necesar de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, la solicitarea ministrului justiţiei. Concursul sau examenul se va desfăşura sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei.
Art. 17
Se pot înscrie la examen pentru ocuparea posturilor de executori judecătoreşti stagiari persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 lit. a)-f) din lege.
Art. 18
(1)Cererea de înscriere împreună cu dovezile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 15 lit. a)-f) din lege se depun, cu cel puţin 20 de zile înainte de data susţinerii concursului sau examenului, la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie se află localitatea unde domiciliază candidatul.
(2)După expirarea termenului de mai sus cererile vor fi considerate ca tardiv formulate şi nu vor mai fi primite.
Art. 19
(1)În termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru depunerea dosarului, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti verifică îndeplinirea cerinţelor legale pentru înscrierea la concurs sau examen şi pentru dobândirea calităţii de executor judecătoresc stagiar, întocmind pentru fiecare candidat referatul de admitere sau, după caz, de respingere a cererii de înscriere la examen. Referatul de admitere sau de respingere este consultativ. Referatul de respingere trebuie motivat. În a 3-a zi se va afişa la sediul Camerei, la loc vizibil şi accesibil publicului, lista cu numele candidaţilor şi dosarele admise sau respinse. Despre aceasta se va întocmi proces-verbal, care va consemna data şi ora afişării şi care va fi afişat împreună cu lista. La cererea candidaţilor ale căror dosare au fost respinse, li se va înmâna acestora copie certificată de pe referatul de respingere.
(2)În termen de două zile de la afişarea listei, candidaţii ale căror cereri de înscriere au fost respinse pot completa dosarul de înscriere pentru a remedia, dacă este posibil, cele constatate în referatul de respingere.
Art. 20
(1)În termen de 24 de ore de la expirarea termenului de completare a dosarului de înscriere, se trimit, se înregistrează şi se centralizează la Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti toate dosarele de înscriere, cuprinzând cererea de înscriere, dovezile anexate şi referatul de admitere sau de respingere.
(2)Odată cu dosarele de înscriere ale candidaţilor, Camera executorilor judecătoreşti va înainta situaţia centralizată privind datele de identificare a candidaţilor şi circumscripţia pentru care candidează.
Art. 21
(1)Data şi locul concursului sau examenului vor fi stabilite prin ordin al ministrului justiţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, şi vor fi comunicate Camerelor executorilor judecătoreşti cu 30 de zile înainte de această dată, în vederea înştiinţării candidaţilor, fiind publicate şi în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. În aceleaşi condiţii va fi publicată şi lista cuprinzând posturile vacante. De asemenea, acestea vor fi publicate şi pe paginile de internet ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerului Justiţiei.
(2)Cu cel puţin 10 zile înainte de data concursului sau examenului, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va stabili adresa exactă şi ora începerii concursului sau examenului şi le va comunica Camerelor executorilor judecătoreşti şi Ministerului Justiţiei. De asemenea, se va dispune afişarea acestora la loc vizibil şi accesibil publicului, la sediul tuturor Camerelor executorilor judecătoreşti, fiind publicate şi pe paginile de internet ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerului Justiţiei.
Art. 22
(1)În vederea susţinerii concursului sau examenului, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti vor stabili tematica cu caracter teoretic din materiile: drept civil, drept procesual civil şi organizarea profesiei de executor judecătoresc.
(2)Tematica va fi transmisă Camerelor executorilor judecătoreşti cu cel puţin 30 de zile înaintea datei concursului sau examenului şi va fi afişată de îndată, la loc vizibil şi accesibil publicului, la sediul acestora. De asemenea, va fi publicată pe paginile de internet ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerului Justiţiei.
Art. 23
(1)Comisia prevăzută la art. 28 lit. c) va elabora subiectele şi procedura de notare a lucrărilor.
(2)Subiectele vor fi stabilite cu 24 de ore înaintea datei concursului sau examenului şi vor fi redactate astfel încât să acopere întreaga tematică, formulându-se câte 10 subiecte din fiecare materie.
(3)După redactare subiectele se introduc în plicuri sigilate şi se păstrează la sediul Ministerului Justiţiei.
Art. 24
(1)În ziua concursului sau examenului, cu 30 de minute înainte de ora începerii acestuia, comisia care a redactat subiectele va proceda la alegerea prin tragere la sorţi a unui set de subiecte, câte două din fiecare materie, acestea constituind subiectele de concurs sau de examen, şi va întocmi un proces-verbal constatator semnat de membrii comisiei.
(2)Extragerea prin tragere la sorţi se va face de către preşedintele comisiei.
(3)Durata concursului sau examenului este de 4 ore, începând cu ora şi minutul în care a fost dictat ultimul subiect, acestea consemnându-se în procesul-verbal semnat de cei desemnaţi cu organizarea şi supravegherea desfăşurării regulamentare a concursului sau examenului.
Art. 25
(1)Repartizarea candidaţilor pe săli, acolo unde este cazul, se va afişa la locul desfăşurării concursului sau examenului, cu 3 zile înainte de data acestuia.
(2)Apelul candidaţilor la locul desfăşurării concursului sau examenului se va face cu cel mult 30 de minute înaintea orei stabilite, în vederea îndeplinirii măsurilor prealabile (verificarea identităţii, primirea foilor pentru examen).
(3)În sala în care are loc concursul sau examenul şi pe toată durata desfăşurării acestuia candidaţilor le este permis să aibă pe masă numai colile de hârtie şi instrumentele de scris.
(4)Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (3) va avea drept urmare eliminarea din concurs sau examen a candidatului şi anularea lucrării.
(5)După verificarea identităţii candidaţilor, ieşirea din sală a acestora, sub orice motiv, atrage eliminarea din concurs sau examen. Părăsirea temporară a sălii se face numai în cazuri excepţionale, cu însoţitor.
(6)După începerea comunicării subiectelor, accesul candidaţilor în sala de concurs sau examen, precum şi al oricăror alte persoane, în afara membrilor comisiilor prevăzute la art. 28 lit. b) şi c), este interzis.
(7)Candidatul are obligaţia să predea lucrarea comisiei de coordonare şi supraveghere din acea sală, semnând în borderou I special întocmit.
(8)După predarea lucrării este interzisă revenirea în sală a candidatului.
Art. 26
(1)Notarea lucrărilor se face de comisia de examinare, în componenţa prevăzută la art. 28 lit. c), de regulă în termen de 15 zile de la data susţinerii concursului sau examenului.
(2)Notarea fiecărui subiect se face prin punctaj conform baremului întocmit de comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor.
(3)La fiecare probă nota se va stabili prin însumarea punctajului obţinut pentru tratarea fiecărui subiect al probei.
(4)Media lucrării constituie media aritmetică a notelor obţinute la fiecare materie.
(5)Pentru a promova concursul sau examenul, candidatul trebuie să obţină cel puţin media 7,00, iar nota obţinută la fiecare materie să nu fie mai mică de 5,00.
(6)Lucrările candidaţilor care au fost surprinşi copiind sau lucrările cu însemnări vădit efectuate în scopul identificării candidatului nu se mai notează, făcându-se menţiunea "anulat" pe lucrare şi în borderou.
(7)Lucrările apreciate ca având însemnări conform alin. (6) nu se deschid decât după examinarea şi aprecierea acestei situaţii cu majoritatea de voturi a membrilor comisiei pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen.
Art. 27
(1)Pentru buna desfăşurare a concursului sau examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerul Justiţiei îşi vor desemna reprezentanţi în condiţiile prevăzute în prezentul regulament.
(2)Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti vor fi desemnaţi în compunerea comisiilor dintre executorii licenţiaţi în drept, care s-au remarcat prin probitate şi competenţă profesională, recomandaţi de Camerele executorilor judecătoreşti. Desemnarea acestora se va face de către Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
Art. 28
În vederea organizării şi desfăşurării concursului sau examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc se vor constitui şi vor funcţiona următoarele comisii:
a)Comisia pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de înscriere la concurs sau examen, formată din 2 executori judecătoreşti şi 3 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei. În termen de 5 zile de la expirarea termenului de completare la Cameră a dosarului de înscriere, comisia va verifica îndeplinirea condiţiilor de înscriere şi va dispune, prin hotărâre luată cu majoritate de voturi, admiterea sau respingerea cererii de înscriere. Respingerea cererilor de înscriere se va motiva. În termen de 24 de ore de la sfârşitul termenului de 5 zile, hotărârea va fi afişată la sediile Camerelor unde s-au depus cererile de înscriere, la loc vizibil şi accesibil publicului, precum şi pe pagina de internet a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Despre afişarea la sediul Camerei se va întocmi proces-verbal care va consemna data şi ora afişării şi care va fi afişat împreună cu hotărârea. Candidaţii ale căror cereri de înscriere au fost respinse pot formula contestaţie împotriva hotărârii comisiei, în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de afişare. Contestaţia se depune la sediul Camerei unde s-a depus cererea de înscriere şi se comunică Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în termen de 24 de ore de la sfârşitul termenului de depunere. Contestaţiile se soluţionează de către Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor, prevăzută la lit. a1), constituită în acest scop pe lângă Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti;
a1)Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva hotărârii comisiei prevăzute la lit. a) de către cei respinşi la înscrierea la concurs sau examen. Comisia este formată din 2 executori judecătoreşti şi 3 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, alţii decât cei din comisia prevăzută la lit. a). Comisia va examina contestaţiile în termen de 48 de ore la de centralizarea şi primirea acestora, pronunţându-se prin hotărâre motivată numai asupra acelor cereri de înscriere care au fost respinse şi împotriva cărora candidatul a formulat contestaţie. Comisia, prin hotărâre luată cu majoritate de voturi, poate admite contestaţia şi poate declara candidatul admis la înscrierea la examen sau poate respinge contestaţia şi declara candidatul respins, menţinând astfel soluţia dată anterior prin hotărâre de către comisia prevăzută la lit. a). Hotărârea Comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor este definitivă. În termen de 24 de ore de la sfârşitul termenului de soluţionare a contestaţiilor, hotărârea va fi afişată la sediile Camerelor unde s-au depus cererile de înscriere, la loc vizibil şi accesibil publicului, precum şi pe pagina de internet a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Despre afişarea la sediul Camerei se va întocmi proces-verbal, care va consemna data şi ora afişării şi care va fi afişat împreună cu hotărârea;
b)Comisia pentru organizarea şi supravegherea concursului sau examenului, compusă din 2 reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei. În cazul în care există un număr mare de candidaţi, din comisie pot face parte mai mulţi membri, păstrându-se însă paritatea reprezentanţilor celor două instituţii. Pe lângă activitatea de supraveghere, această comisie asigură verificarea identităţii candidaţilor, distribuirea colilor de concurs sau examen în condiţiile prezentului regulament, respectarea de către candidaţi a condiţiilor regulamentare cu privire la desfăşurarea concursului sau examenului, preluarea lucrărilor predate de candidaţi şi predarea lor, pe bază de proces-verbal, Comisiei pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de concurs sau examen. La primirea lucrărilor şi, respectiv, la predarea lor se verifică dacă este sigilată partea de lucrare pe care candidatul şi-a înscris datele de identificare. Lucrările predate de candidaţi vor fi semnate, pe fiecare filă, spre neschimbare, de 2 membri ai comisiei, un reprezentant al Ministerului Justiţiei şi un reprezentant al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Suportul de scris va fi pregătit de această comisie în seturi de câte 5 coli, având pe fiecare filă ştampila Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi a direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei;
c)Comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de concurs sau examen, formată din: un membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, desemnat de preşedintele acestuia; 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei; două cadre didactice universitare de la facultăţile de drept din ţară; 2 executori judecătoreşti desemnaţi de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, licenţiaţi în drept, care s-au remarcat prin probitate şi competenţă profesională. Preşedintele comisiei, care este reprezentantul Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, nu participă la elaborarea subiectelor şi nici la notarea lucrărilor şi veghează ca desfăşurarea activităţii comisiei să fie în conformitate cu prezentul regulament;
d)Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor, formată din: 2 executori judecătoreşti numiţi prin hotărâre a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, licenţiaţi în drept, care s-au remarcat prin probitate şi competenţă profesională; 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei; un cadru didactic universitar de la o facultate de drept, alţii decât cei care au alcătuit comisia prevăzută la lit. c).
Art. 29
(1)După comunicarea subiectelor comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen, cu participarea obligatorie a tuturor membrilor săi, se întruneşte în şedinţă, stabilind baremul de notare, având în vedere complexitatea şi gradul de dificultate al fiecărui subiect şi aptitudinea de a reflecta capacitatea de înţelegere şi de sinteză a candidatului.
(2)Baremul de notare se va întocmi, în condiţiile alin. (1), în timpul desfăşurării concursului sau examenului şi va fi afişat la sfârşitul duratei concursului sau examenului pentru consultare de către candidaţi.
(3)Fiecare membru al comisiei va primi câte un exemplar al baremului de notare.
Art. 30
(1)Comisia pentru elaborarea subiectelor şi notarea lucrărilor de examen primeşte, pe bază de proces-verbal, prin preşedintele său, lucrările de examen de la comisia prevăzută la art. 28 lit. b) şi procedează la notarea acestora.
(2)Înainte de începerea notării lucrările se numerotează, fără să fie desfăcut colţul unde sunt înscrise datele de identificare a candidaţilor.
Art. 31
(1)După terminarea notării se va proceda la desigilarea lucrărilor de către preşedintele comisiei, în prezenţa tuturor membrilor acesteia.
(2)La fiecare lucrare se citesc numărul acesteia, numele şi prenumele candidatului, notele şi media obţinute.
(3)Datele prevăzute la alin. (2) se înscriu în centralizatorul final care constituie lista cuprinzând rezultatele concursului sau examenului. Fiecare pagină a acestei liste va fi semnată de toţi membrii comisiei.
Art. 32
(1)Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va proceda la comunicarea către Camerele executorilor judecătoreşti a centralizatoarelor finale cu rezultatul concursului sau examenului pentru candidaţii din fiecare Cameră a executorilor judecătoreşti.
(2)Colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti va afişa la sediul acesteia, la loc vizibil şi accesibil publicului, lista cuprinzând rezultatele concursului sau examenului, în termen de 24 de ore de la primirea acesteia, întocmind procesul-verbal de afişare, cu precizarea datei şi orei. De asemenea, lista va fi publicată şi pe paginile de Internet ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerului Justiţiei.
Art. 33
(1)După afişarea rezultatelor candidaţii nemulţumiţi pot face contestaţie, în termen de 3 zile de la data afişării rezultatelor la sediul Camerei executorilor judecătoreşti, sub sancţiunea decăderii.
(2)Contestaţiile se depun la Camera executorilor judecătoreşti unde s-a depus cererea de înscriere la concurs sau examen şi se centralizează la sediul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în termen de două zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (1).
Art. 34
(1)Contestaţiile vor fi soluţionate de comisia prevăzută la art. 28 lit. d) în cel mult 5 zile de la centralizare, comisia fiind ţinută să se pronunţe doar cu privire la materia invocată în contestaţie.
(2)Comisia nu poate diminua nota obţinută iniţial, în astfel de situaţii contestaţiile urmând să fie respinse.
(3)Comisia decide pentru fiecare contestaţie, pe baza baremului folosit la notarea lucrărilor de comisia prevăzută la art. 28 lit. c).
(5)Dispoziţiile art. 32 se vor aplica în mod corespunzător.
Art. 35
În termen de 10 zile de la soluţionarea contestaţiilor, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va proceda la validarea rezultatelor, pe care le va înainta Ministerului Justiţiei în termen de 5 zile de la validare.
Art. 36
(1)Ocuparea posturilor de executor judecătoresc stagiar se va face, la nivelul întregii ţări, în ordinea mediilor candidaţilor, în funcţie de opţiunile exprimate în cererea de înscriere.
(2)În cazul în care au fost exprimate mai multe opţiuni pentru acelaşi post, are prioritate candidatul care a obţinut cea mai mare medie, iar la egalitate de medii, în această ordine:
a)candidatul care are titlul de doctor în drept;
b)candidatul cu activitate mai îndelungată în funcţii de specialitate juridică de la obţinerea licenţei;
c)candidatul care a obţinut medie mai mare la examenul de licenţă.
Art. 37
(1)În termen de 20 de zile de la validarea rezultatelor se va proceda la încheierea contractului de muncă în condiţiile art. 19 şi 21 din lege şi ale art. 14 din prezentul regulament.
(2)Executorul judecătoresc care refuză încheierea contractului individual de muncă, deşi şi-a exprimat opţiunea de a angaja în anul respectiv în cadrul biroului său un executor judecătoresc stagiar şi această opţiune a fost aprobată de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi cuprinsă în ordinul de actualizare emis de ministrul justiţiei, răspunde disciplinar conform art. 44 lit. c) din lege.

SUBSECŢIUNEA 2: Organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat

Art. 38
(1)După expirarea perioadei de stagiu executorii judecătoreşti stagiari sunt obligaţi să se înscrie pentru susţinerea examenului de definitivat.
(2)Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti organizează sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei, o dată pe an, examenul de definitivat pentru executorii judecătoreşti stagiari care au împlinit durata de stagiu, în condiţiile prezentului regulament.
(3)Nepromovarea sau, după caz, neprezentarea nejustificată a executorului judecătoresc stagiar la două sesiuni de examene de definitivat consecutive atrage de drept încetarea contractului său de muncă şi pierderea calităţii de executor judecătoresc stagiar. Prin neprezentare justificată se înţelege acea neprezentare datorată unor situaţii, împrejurări insurmontabile, pe care persoana nu putea şi nici nu avea cum să le prevadă pentru a preîntâmpina apariţia lor sau a le evita.
Art. 39
(1)Examenul de definitivat va consta într-o probă teoretică şi o probă practică. Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti vor stabili tematica cu caracter teoretic din materiile: drept civil, drept procesual civil, drept comercial şi organizarea profesiei de executor judecătoresc, dispoziţiile art. 22 alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător. Proba practică va consta în întocmirea unui act procedural.
(2)Notarea la proba practică se face prin acordarea unei note de la 0 la 10. Media examenului de definitivat se stabileşte pe baza mediei aritmetice dintre media obţinută la proba teoretică şi nota obţinută la proba practică. Pentru a promova examenul, candidatul trebuie să obţină cel puţin media 7,00 la proba teoretică, iar nota obţinută la fiecare materie să nu fie mai mică de 5,00. De asemenea, nota obţinută la proba practică trebuie să nu fie mai mică de 5,00.
Art. 40
(1)Cererile candidaţilor, împreună cu dovezile de îndeplinire a condiţiilor prevăzute la art. 15 din lege şi cu referatul executorului judecătoresc îndrumător se vor depune cu 20 de zile înainte de data examenului la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie candidatul a efectuat stagiul.
(2)Referatul executorului judecătoresc angajator va cuprinde:
a)data angajării executorului judecătoresc stagiar;
b)conduita executorului judecătoresc stagiar pe durata stagiului;
c)preocuparea pentru pregătirea profesională;
d)volumul de activitate, pe categorii de operaţiuni;
e)comportamentul executorului judecătoresc stagiar;
f)propunerea motivată de admitere sau de respingere a cererii de înscriere la examenul de definitivat.
(6)Camera executorilor judecătoreşti va comunica, odată cu dosarele candidaţilor, situaţia centralizată a acestora, datele de identificare, circumscripţia pentru care candidează, precum şi opţiunile exprimate în cererea de înscriere.
Art. 41
(2)Dispoziţiile art. 19-21 şi 23-36 se aplică în mod corespunzător.
Art. 44
În termen de 5 zile de la validarea rezultatelor, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va înainta ministrului justiţiei propunerile de numire a executorilor judecătoreşti. Acestea vor fi însoţite de situaţia centralizată pe Camere, de dosarele candidaţilor declaraţi admişi în urma validării rezultatelor, precum şi de cererile lor de numire în funcţie, indicându-se postul obţinut în urma opţiunii exprimate, în funcţie de poziţia de pe listă corespunzătoare notei obţinute.

SUBSECŢIUNEA 3: Organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică

Art. 45
Pe locurile vacante prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. e), Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei, organizează concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică.
Art. 46
Dispoziţiile art. 18-21, 23-36, 39 şi 44 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.

SUBSECŢIUNEA 4: Admiterea în profesie pentru persoanele scutite de examen în condiţiile art. 15 lit. g) teza finală din lege

Art. 461
(1)Pentru ocuparea posturilor rămase vacante după numirea în funcţia de executor judecătoresc a persoanelor care au promovat concursul sau examenul de admitere în profesie pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică, pot formula cerere persoanele prevăzute la art. 15 lit. g) teza finală din lege.
(2)Cererea, în care se poate exprima o opţiune principală şi mai multe opţiuni secundare pentru un post vacant, se depune la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie se află localitatea în care domiciliază candidatul, însoţită de următoarele documente:
- copie legalizată a diplomei de licenţă în studii juridice;
- copia actului de identitate;
- declaraţie pe propria răspundere că are capacitate deplină de exerciţiu;
- cazierul judiciar;
- recomandare de la ultimul loc de muncă;
- adeverinţă medicală din care să rezulte că este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei de executor judecătoresc;
- dovada că nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 5 ani anteriori anului depunerii cererii de numire în funcţia de executor judecătoresc şi nici în anul respectiv; dacă nu mai este în funcţie, dovada că nu şi-a încetat activitatea din motive imputabile;
- dovada că a absolvit cursuri de specializare, acolo unde este cazul;
- dovada că a desfăşurat o perioadă de cel puţin 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat şi că a promovat examenul de definitivat în această profesie.
Art. 462
(1)Cererea se depune la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie se află localitatea în care domiciliază candidatul, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a listei posturilor vacante. Lista se afişează la sediul camerelor, la loc vizibil şi accesibil publicului, şi se publică pe paginile de internet ale Ministerului Justiţiei şi Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(2)Camerele executorilor judecătoreşti formează dosarele cuprinzând fiecare cererea şi anexele acesteia, pe care le comunică Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în termen de 5 zile de la data înregistrării.
(3)Dosarele candidaţilor vor fi înaintate Ministerului Justiţiei însoţite fiecare de referatul consultativ de admitere sau de respingere întocmit de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. De asemenea, se va transmite Ministerului Justiţiei situaţia centralizată cu candidaţii, opţiunile acestora şi numărul de opţiuni pe fiecare post.
Art. 463
Când numărul cererilor pentru ocuparea posturilor vacante este mai mare decât numărul posturilor vacante din circumscripţia unei judecătorii, ordinea de prioritate a solicitanţilor se va stabili cu respectarea următoarelor criterii:
1.să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii 5 ani anteriori anului depunerii cererii de numire în funcţia de executor judecătoresc şi nici în anul respectiv. Dacă nu mai este în funcţie, trebuie îndeplinită şi condiţia ca acesta să îşi fi încetat activitatea din motive neimputabile;
2.să aibă domiciliul într-o localitate din circumscripţia judecătoriei în care solicită numirea;
3.să fi absolvit cursuri de specializare;
4.alte aspecte relevante.

SECŢIUNEA 5: Încetarea şi suspendarea calităţii de executor judecătoresc

Art. 47
Încetarea calităţii de executor judecătoresc se constată sau se dispune, după caz, de ministrul justiţiei, după cum urmează:
a)în cazul prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. a) din lege, pe baza cererii celui interesat, care se depune la Camera executorilor judecătoreşti şi se înaintează ministrului justiţiei prin Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;
b)în cazul prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. b), la data pensionării, respectiv a constatării incapacităţii de muncă, potrivit procedurii legale;
c)în cazurile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c), d), g) şi h) din lege, la sesizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu;
d)În cazul prevăzut la art. 22 alin. (1) lit. e) din lege, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;
e)În cazurile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. f), numai dacă acestea sunt imputabile executorului judecătoresc. Constatarea imputabilităţii cazurilor se face de către un inspector de specialitate din Ministerul Justiţiei.
Art. 48
Suspendarea exercitării funcţiei de executor judecătoresc se dispune sau se aprobă, după caz, de ministrul justiţiei, după cum urmează:
a)în cazurile prevăzute la art. 23 lit. a), b) şi c) din lege, la solicitarea motivată a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu;
b)în cazul prevăzut la art. 23 lit. d) din lege, la solicitarea Camerei executorilor judecătoreşti;
c)în cazul prevăzut la art. 23 lit. e) din lege, pe baza cererii executorului judecătoresc, avizată de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, care va cuprinde motivele justificate ce l-au determinat să solicite suspendarea.
Art. 49
Încetarea suspendării executorului judecătoresc se dispune de ministrul justiţiei din oficiu sau la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti ori a Camerei executorilor judecătoreşti, dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o.
Art. 50
(1)În toate cazurile de încetare sau suspendare a calităţii de executor judecătoresc ori de schimbare a sediului biroului în circumscripţia altei judecătorii, în lipsa unui executor judecătoresc asociat sau a unui alt executor judecătoresc în aceeaşi circumscripţie, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va delega, în termen de 10 zile de la data primirii ordinului de suspendare sau încetare a calităţii de executor judecătoresc, un executor judecătoresc din circumscripţia altei judecătorii situate în raza aceleiaşi curţi de apel, pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 7 din lege.
(2)Executorul judecătoresc delegat va putea funcţiona, dacă este posibil, în sediul biroului de executor judecătoresc căruia i-a încetat această calitate sau, în caz contrar, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va stabili pe perioada delegării un nou sediu pentru birou.
Art. 51
(1)Arhiva executorului judecătoresc care şi-a încetat activitatea va fi inventariată şi sigilată de către o comisie formată din 2 reprezentanţi desemnaţi de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti.
(2)În situaţia în care în circumscripţia respectivă nu mai funcţionează nici un executor judecătoresc, arhiva va fi preluată de Camera executorilor judecătoreşti până la numirea unui executor judecătoresc în acea circumscripţie conform art. 48 din lege.
(3)În situaţia în care în aceeaşi circumscripţie funcţionează alt executor judecătoresc, arhiva va fi predată acestuia.
(4)În situaţia în care în circumscripţie rămân să funcţioneze mai mulţi executori judecătoreşti, colegiul director la Camerei executorilor judecătoreşti va desemna executorul judecătoresc care va prelua arhiva.

CAPITOLUL II: Drepturile, îndatoririle şi răspunderea executorului judecătoresc
SECŢIUNEA 1: Drepturile executorilor judecătoreşti

Art. 52
Executorii judecătoreşti se bucură de stabilitate în funcţie, neputând fi mutaţi în altă localitate fără acordul lor.
Art. 53
(1)Executorul judecătoresc are dreptul la concediu de odihnă anual, în condiţiile stabilite prin statut.
(2)Executorii judecătoreşti beneficiază de drepturi de asigurări sociale, pe baza contribuţiei la sistemele de asigurări sociale, în condiţiile prevăzute de legea specială.
Art. 54
(1)Dacă în circumscripţia unei judecătorii funcţionează un singur birou de executori judecătoreşti şi executorul judecătoresc se află în concediu de odihnă sau absentează mai mult de 5 zile, fără a depăşi 6 luni, în lipsa unui executor judecătoresc asociat Camera executorilor judecătoreşti va delega un alt executor judecătoresc pentru a asigura funcţionarea acestui birou, în afară de cazul în care executorul judecătoresc titular se îngrijeşte personal de substituirea sa, încunoştinţând în acest scop Camera executorilor judecătoreşti.
(2)În situaţia în care în circumscripţia acelei judecătorii funcţionează mai multe birouri de executori judecătoreşti, pentru cazurile arătate la alin. (1) Camera executorilor judecătoreşti va lua măsuri pentru a se asigura continuarea lucrărilor de către un alt birou din aceeaşi circumscripţie.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în situaţia în care executorul judecătoresc nu îşi poate exercita profesia pe o perioadă mai mare de 6 luni, dar numai pentru motive apreciate de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti ca fiind întemeiate.
Art. 55
(1)Executorul judecătoresc are dreptul la onorariu pentru activitatea prestată, stabilit în condiţiile legii.
(2)Ministrul justiţiei stabileşte, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, onorariile minimale şi maximale pentru activitatea executorilor judecătoreşti.
(3)La stabilirea onorariilor vor fi avute în vedere tarife care să reflecte cheltuiala executorului judecătoresc, efortul intelectual, complexitatea şi valoarea actului, precum şi răspunderea executorului judecătoresc pentru actul îndeplinit.
(4)Pentru persoanele cu venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară, ministrul justiţiei va stabili onorarii minimale şi maximale speciale, precum şi posibilitatea achitării lor în mai multe tranşe.
(5)Onorariile se actualizează în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru stabilirea lor.

SECŢIUNEA 2: Îndatoririle şi răspunderea executorilor judecătoreşti

Art. 56
(1)Obligaţia executorilor judecătoreşti de a păstra secretul profesional le impune interdicţia de a da informaţii cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţă în cadrul activităţii lor, precum şi de a permite accesul la actele din arhiva biroului a altor persoane, în afara părţilor, succesorilor şi reprezentanţilor acestora, precum şi acelora care justifică un drept sau un interes legitim.
(2)Aceeaşi obligaţie revine şi personalului angajat la biroul executorului judecătoresc.
(3)Executorul judecătoresc chemat ca martor în faţa unei instanţe judecătoreşti sau a unui organ de urmărire penală poate fi scutit de păstrarea secretului profesional numai de cei interesaţi în apărarea secretului sau în condiţiile prevăzute de lege.
(4)În condiţiile legii, înscrisurile originale aflate în arhiva biroului executorului judecătoresc pot fi cercetate de un magistrat, delegat în acest scop de autoritatea judiciară competentă, iar dacă acestea sunt cercetate pentru fals, pot fi ridicate şi rămân la dosarul cauzei dacă sunt declarate false, cu obligaţia comunicării hotărârii sau a ordonanţei procurorului; în caz contrar actul se va restitui.
(5)Punerea la dispoziţie a dosarelor de executare către autoritatea judiciară competentă se va face numai în copii certificate de către executorul judecătoresc ca fiind conforme cu originalul.
Art. 57
(1)Prestigiul profesional îi impune executorului judecătoresc interdicţia de a-şi face reclamă prin orice mijloace, în afară de cazurile în care se recurge la anunţuri referitoare exclusiv la existenţa şi sediul biroului, programul de lucru şi conţinutul activităţii.
(2)Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este îndreptăţită să facă publicitate prin mass-media asupra întregii activităţi a executorilor judecătoreşti.
Art. 58
Este interzis executorilor judecătoreşti să dobândească direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru alţii, bunurile ce au făcut obiectul activităţii de executare silită.
Art. 581
(1)Executorii judecătoreşti au obligaţia să participe, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, de Camerele executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.
(2)Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti aprobă anual, la propunerea Camerelor executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel, programul de formare profesională continuă a executorilor judecătoreşti. (3) Formarea profesională continuă a executorilor judecătoreşti se realizează ţinându-se seama de necesitatea specializării lor.
Art. 582
(1)În cadrul fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel se organizează periodic cursuri de formare profesională continuă. Tematica acestora este unitară la nivelul întregii ţări şi se aprobă de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.
(2)Preşedintele Camerei executorilor judecătoreşti răspunde de organizarea activităţii de formare profesională continuă a executorilor judecătoreşti din circumscripţia Camerei şi de respectarea tematicii aprobate de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.
(3)La cursurile de formare profesională vor participa şi reprezentanţi ai direcţiei de specialitate, precum şi inspectori de specialitate din Ministerul Justiţiei, în vederea cunoaşterii problemelor teoretice şi practice cu care se confruntă executorii judecătoreşti în activitatea de executare silită.
(4)În vederea verificării şi evaluării îndeplinirii obligaţiei de formare profesională, direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei i se vor trimite, după fiecare curs, materialele privind tematica, precum şi o prezentare a problemelor dezbătute, a punctelor în divergenţă şi a propunerilor de soluţionare a acestora.
Art. 59
(1)Răspunderea civilă a executorului judecătoresc pentru prejudiciile cauzate prin modul în care îşi exercită obligaţiile profesionale ce îi revin este garantată prin casa de asigurări constituită în condiţiile art. 34 din lege.
(2)La începutul activităţii sale executorul judecătoresc devine membru al casei de asigurări pentru garantarea răspunderii civile, care funcţionează în cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti potrivit statutului propriu.
Art. 60
În cazul abaterilor disciplinare prevăzute de lege colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti sau ministrul justiţiei exercită acţiunea disciplinară în termen de 1 an de la data când au luat cunoştinţă de existenţa unei abateri, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii ei.
Art. 61
(1)Acţiunea disciplinară se judecă de Consiliul de disciplină ales de adunarea generală a Camerei executorilor judecătoreşti pentru o perioadă de 3 ani, care este format din 3 membri.
(11)Adunarea generală a fiecărei Camere va alege pe durata mandatului membrilor Consiliului de disciplină un număr de 3 supleanţi.
(2)După confirmarea de către Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, Consiliul de disciplină îşi desemnează preşedintele şi vicepreşedintele.
(3)Consiliul de disciplină îşi desfăşoară activitatea în mod independent şi nu se subordonează colegiului director al Camerei.
(4)Pentru situaţii excepţionale în care Consiliul de disciplină nu poate fi legal constituit, preşedintele Comisiei superioare de disciplină va asigura legala constituire a acestuia prin delegarea unui număr corespunzător de membri ai comisiei din cadrul membrilor supleanţi.
Art. 62
(1)Şedinţele de judecată se ţin la sediul Camerei executorilor judecătoreşti.
(2)La şedinţele de judecată poate asista orice executor judecătoresc din cadrul Camerei respective.
Art. 63
Evidenţa lucrărilor Consiliului de disciplină va fi ţinută de un secretar.
Art. 64
Nu pot fi membri ai Consiliului de disciplină membrii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, preşedinţii şi vicepreşedinţii colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecătoreşti.
Art. 65
Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor care le revin în calitate de membri ai Consiliului de disciplină executorii judecătoreşti pot fi revocaţi de adunarea generală a Camerei.
Art. 66
Consiliul de disciplină are competenţa de a judeca orice executor judecătoresc din cadrul Camerei respective, pentru abaterile prevăzute la art. 44 din lege.
Art. 67
(1)Titularul acţiunii disciplinare este ministrul justiţiei sau colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti.
(2)În cazul exercitării acţiunii disciplinare, cercetarea prealabilă este obligatorie şi se efectuează de inspectori de specialitate din Ministerul Justiţiei sau de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti.
Art. 68
(1)În vederea cercetării prealabile a executorului judecătoresc, ministrul justiţiei se autosesizează.
(2)Dacă acţiunea disciplinară este exercitată de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, acesta se poate autosesiza sau poate fi sesizat de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti prin preşedinte sau înlocuitorul acestuia.
(3)În termen de 60 de zile de la data sesizării, respectiv a autosesizării, ministrul justiţiei, prin inspectori de specialitate, sau colegiul director efectuează cercetarea prealabilă, anchetează executorul judecătoresc în cauză şi îi aduc la cunoştinţă conţinutul dosarului, urmând a promova sau nu acţiunea disciplinară.
(4)Colegiul director are obligaţia de a comunica, în cel mai scurt timp, măsurile dispuse prin hotărâre de Consiliul de disciplină atât Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cât şi ministrului justiţiei.
Art. 69
(1)Executorul judecătoresc împotriva căruia a fost promovată acţiunea disciplinară are dreptul să cunoască toate actele dosarului, să solicite probe în apărare şi să fie asistat de un avocat.
(2)Refuzul executorului judecătoresc cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării.
Art. 70
Dacă se constată că executorul judecătoresc cercetat a săvârşit una dintre abaterile disciplinare prevăzute la art. 44 din lege, ministrul justiţiei sau colegiul director sesizează Consiliul de disciplină.
Art. 71
(1)În cazul în care Consiliul de disciplină este sesizat, preşedintele acestuia înregistrează cauza, fixează termenul şedinţei, citează părţile şi, după caz, martorii.
(2)În cazul în care, deşi legal citat, excutorul judecătoresc nu se prezintă la termen, judecarea se face în lipsă.
Art. 72
(1)La termenul fixat, după ce preşedintele expune conţinutul sesizării se ascultă părţile, eventualii martori şi se administrează alte probe şi dovezi necesare rezolvării cauzei.
(2)Declaraţiile se consemnează în scris şi vor fi semnate de părţi, precum şi de preşedinte.
(3)Părţile au obligaţia ca la cererea preşedintelui completului să îi pună la dispoziţie toate informaţiile şi actele solicitate.
(4)În caz de amânare a judecăţii se întocmeşte un proces-verbal, arătându-se motivele care au determinat amânarea.
Art. 73
După administrarea probelor preşedintele dă cuvântul părţilor, iar când consideră necesar, poate da cuvântul şi altor persoane care asistă la dezbateri, după ce se stabileşte identitatea acestora.
Art. 74
(1)Dacă se constată că executorul judecătoresc a săvârşit abaterea, completul dispune aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute la art. 46 din lege.
(2)În cazul în care executorul nu a fost găsit vinovat, completul dispune închiderea dosarului.
Art. 75
(1)Hotărârea Consiliului de disciplină se ia cu majoritatea voturilor completului şi se comunică părţilor în termen de 15 zile.
(2)Hotărârea cuprinde numărul dosarului, numele membrilor completului şi al secretarului, numele şi, după caz, domiciliul sau sediul părţilor, susţinerile acestora, descrierea pe scurt a abaterii disciplinare, probele administrate, textele de lege aplicate, soluţia şi data pronunţării, indicarea căii de atac şi menţiunea dacă pronunţarea s-a făcut în prezenţa sau în lipsa părţilor.
(3)Hotărârea se semnează de preşedintele completului şi de secretar şi se comunică părţilor.
Art. 76
Împotriva hotărârii părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia Superioară de Disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, formată din reprezentanţii camerelor aleşi conform art. 31 alin. (1) lit. d) din lege.
Art. 77
Toate cheltuielile efectuate în legătură cu soluţionarea cauzei vor fi suportate de Camera executorilor judecătoreşti în cazul în care acţiunea este respinsă sau de executorul judecătoresc dacă acţiunea este admisă.

CAPITOLUL III: Biroul şi evidenţa activităţii executorului judecătoresc

Art. 78
(1)Executorul judecătoresc îşi stabileşte sediul biroului într-o localitate din circumscripţia judecătoriei în care a fost numit prin ordin al ministrului justiţiei sau, în caz de asociere, în localitatea în care îşi are sediul biroului unul dintre executorii judecătoreşti cu care se asociază.
(2)În situaţia în care într-o anumită perioadă este necesară suplimentarea numărului de executori judecătoreşti în circumscripţia unei judecătorii, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti poate dispune delegarea pe o perioadă determinată a unor executori judecătoreşti din circumscripţia altei judecătorii aflate în raza aceleiaşi Camere a executorilor judecătoreşti.
Art. 79
(1)Schimbarea sediului biroului executorului judecătoresc dintr-o circumscripţie în alta se face, la cerere, pe locurile vacante prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d).
(3)Cererea de schimbare a sediului biroului executorului judecătoresc se face în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a listei cuprinzând posturile vacante. Lista se publică şi pe paginile de internet ale Ministerului Justiţiei şi Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. De asemenea, lista se va afişa la sediul Camerelor executorilor judecătoreşti, la loc vizibil şi accesibil publicului.
(4)Cererea va fi avizată favorabil de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu condiţia ca în circumscripţia judecătoriei de unde se solicită schimbarea sediului să îşi desfăşoare în continuare activitatea cel puţin un executor judecătoresc. Schimbarea sediului se dispune de ministrul justiţiei, prin ordin.
(5)Executorul judecătoresc a cărui cerere de schimbare de sediu a fost aprobată are obligaţia de a face înscrierile corespunzătoare, potrivit prevederilor art. 7 şi 8, cu privire la arhivă fiind aplicabile dispoziţiile art. 51.
Art. 791
(1)Când numărul cererilor de schimbare de sediu este mai mare decât numărul posturilor vacante dintr-o circumscripţie a judecătoriei, posturile se vor ocupa prin concurs, în ordinea mediilor obţinute de candidaţi.
(2)Concursul pentru schimbări de sediu dintr-o circumscripţie în alta va fi organizat de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei, şi va consta într-o probă teoretică şi o probă practică.
(3)Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti vor stabili tematica cu caracter teoretic din materiile: drept procesual civil - executare silită şi organizarea profesiei de executor judecătoresc. Proba practică va consta în întocmirea unui act procedural.
(4)Tematica va fi transmisă Camerelor executorilor judecătoreşti cu cel puţin 30 de zile înaintea datei concursului şi va fi afişată la sediul acestora, la loc vizibil şi accesibil publicului. Tematica se publică, în acelaşi termen, şi pe paginile de internet ale Ministerului Justiţiei şi Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(5)Cererile de înscriere la concurs se depun, cu cel puţin 20 de zile înainte de data susţinerii acestuia, la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie candidatul are sediul biroului. După expirarea termenului menţionat mai sus, cererile vor fi considerate ca tardiv formulate şi nu vor mai fi primite.
(6)În ziua examenului, cu 30 de minute înainte de ora începerii acestuia, comisia care a redactat subiectele va proceda la alegerea prin tragere la sorţi a unui set de 4 subiecte, întocmindu-se un proces-verbal constatator semnat de membrii comisiei.
(7)Extragerea prin tragere la sorţi se va face de către preşedintele comisiei.
(8)Durata examenului este de două ore începând cu ora şi minutul în care a fost dictat ultimul subiect, acestea consemnându-se în procesul-verbal semnat de cei desemnaţi cu organizarea şi supravegherea desfăşurării regulamentare a examenului.
(9)Dispoziţiile art. 20, 21 şi ale art. 23, 25-36 şi 44 se aplică în mod corespunzător.
Art. 80
(1)Executorul judecătoresc va ţine lucrările de registratură, secretariat şi arhivă, precum şi o evidenţă financiar-contabilă pentru activitatea desfăşurată de biroul său.
(2)Biroul va deţine spaţii corespunzătoare pentru desfăşurarea lucrărilor. La sediul biroului se va afişa numele executorului judecătoresc sub care a fost înregistrat biroul sau, în caz de asociere, numele stabilit prin contractul de societate civilă.
Art. 81
În cazul în care în cadrul biroului funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, fiecare îşi exercită personal profesia şi răspunde individual pentru lucrările şi activitatea sa.
Art. 82
(1)Pentru efectuarea lucrărilor executorul judecătoresc poate încheia contracte de muncă cu unul sau mai mulţi secretari şi, după caz, cu alt personal auxiliar, având şi posibilitatea de a încheia contracte civile şi cu colaboratori externi.
(2)Angajarea personalului şi încheierea contractelor civile cu colaboratori externi în cadrul biroului în care funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi se vor face de executorul împuternicit prin contractul de societate civilă.
Art. 83
Biroul funcţionează în toate zilele lucrătoare, asigurându-se în cazuri urgente posibilitatea de a efectua actele solicitate şi în afara orelor de program, precum şi în zilele nelucrătoare. Programul de funcţionare va fi afişat la loc vizibil.
Art. 84
(1)Executorul judecătoresc, pentru buna funcţionare a biroului său, va ţine următoarele registre:
1.registrul general;
2.opisul registrului general;
3.registrul de valori;
4.registrul de înregistrare a notificărilor;
5.registrul de corespondenţă.
(2)Evidenţa fiscală a biroului se va organiza potrivit normelor ce vor fi emise în acest sens de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu avizul ministrului justiţiei.
(3)Actele întocmite vor fi evidenţiate în aceste registre, menţionându-se totodată şi onorariul stabilit.
(4)Dacă în biroul respectiv funcţionează mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, în aceste registre vor fi evidenţiate separat lucrările şi onorariile pe numele fiecărui executor judecătoresc, în afară de cazul în care, potrivit contractului de societate civilă, se prevede ca registrele menţionate să fie ţinute separat de fiecare executor judecătoresc.
Art. 85
În registrul general se vor înregistra toate lucrările executorului judecătoresc şi acesta va cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; data înregistrării; organul sau persoana care trimite titlul executoriu, numărul şi data sesizării; numele sau denumirea creditorului cu domiciliul/sediul şi numele sau denumirea debitorului cu domiciliul/sediul; cuantumul creanţei debitorului; natura cauzei (confiscare, sechestru asigurător, evacuare, pretenţii etc.); modul de soluţionare; observaţii.
Art. 86
(1)Opisul alfabetic cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; numele şi prenumele debitorului; numele şi prenumele creditorului; numărul dosarului şi data înregistrării; natura cauzei (sechestru asigurător, evacuare, confiscare etc.).
(2)Se opisează atât denumirea/numele tuturor creditorilor, cât şi denumirea/numele tuturor debitorilor, iar în cazul în care nu se ştie cu exactitate care este numele de familie, se opisează ambele nume.
Art. 87
În registrul de valori se vor înscrie, pentru evidenţă, recipisele de consemnare a sumelor de bani încasate în contul creanţelor, precum şi orice alte valori şi acesta va cuprinde următoarele rubrici: numărul curent; numărul dosarului; numărul adresei sau al chitanţei de încasare; data înregistrării; numele depunătorului; numărul recipisei; unitatea emitentă; valoarea; ce reprezintă; data eliberării; numele beneficiarului; stabilirea identităţii; semnătura de primire.
Art. 88
În registrul de corespondenţă se înscrie corespondenţa oficială a executorului judecătoresc, neînregistrată în alte registre.
Art. 89
În afară de aceste registre executorii judecătoreşti vor păstra dosarele cauzelor executate, în funcţie de criteriile stabilite de nomenclatorul indicilor de păstrare a documentelor.
Art. 90
(1)Înainte de utilizare toate registrele vor fi numerotate, sigilate şi semnate de executorul judecătoresc, încheindu-se în acest sens un proces-verbal pe prima pagină a registrului.
(2)La terminarea registrului sau a anului calendaristic se va întocmi, sub ultima înregistrare, un proces-verbal de închidere.
Art. 91
(1)Înregistrările se fac în momentul şi în ordinea primirii lucrărilor.
(2)Erorile de înregistrare se îndreaptă fără a se şterge vechiul text, peste care se trage o linie, astfel ca acesta să poată fi citit.
Art. 92
(1)Executorul judecătoresc răspunde de depozitarea şi conservarea arhivei biroului în condiţiile şi la termenele stabilite de dispoziţiile legale privind fondul arhivistic naţional.
(2)Arhiva se află în păstrarea unui secretar sau, după caz, a arhivarului angajat de executorul judecătoresc.

CAPITOLUL IV: Organele reprezentative ale executorilor judecătoreşti şi controlul activităţii
SECŢIUNEA 1: Organele reprezentative

Art. 93
(1)Organele reprezentative ale executorilor judecătoreşti sunt, potrivit legii, la nivel naţional, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, iar în plan teritorial, în circumscripţia fiecărei curţi de apel, Camera executorilor judecătoreşti.
(2)Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti funcţionează în baza statutului propriu, care după adoptare va fi comunicat şi Ministerului Justiţiei.
Art. 94
(1)Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, denumită în continuare Uniune, este organizaţie profesională cu personalitate juridică. Sediul Uniunii este în municipiul Bucureşti.
(2)Organele de conducere ale Uniunii sunt: congresul, consiliul şi preşedintele.
Art. 95
(1)Congresul Uniunii este constituit din delegaţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, aleşi de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din Camera respectivă potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, din preşedinţii Camerelor şi ceilalţi membri ai Consiliului Uniunii.
(2)Dacă preşedintele unei Camere a executorilor judecătoreşti este şi membru al Consiliului Uniunii, atunci Camera respectivă va avea dreptul la un delegat în plus la Congresul Uniunii.
(3)Congresul se întruneşte anual la convocarea Consiliului Uniunii, în condiţiile art. 29 din lege. La cererea unei treimi din numărul membrilor Camerei sau la cererea majorităţii colegiilor directoare ale Camerelor Consiliul Uniunii va convoca un congres extraordinar.
(4)Congresul extraordinar al Uniunii este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor Congresului. În cazul în care nu se realizează acest cvorum, următoarea convocare se face în termen de 7 zile. La această convocare Congresul extraordinar este legal constituit indiferent de numărul membrilor prezenţi. Congresul extraordinar se va ţine în cel mult 30 de zile de la data convocării.
(5)Congresul adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârile Congresului sunt obligatorii pentru toţi membrii Uniunii.
Art. 96
Consiliul Uniunii este constituit din reprezentanţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, aleşi pentru o durată de 3 ani, de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din acea Cameră a executorilor judecătoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut.
Art. 97
(1)Dintre membrii Consiliului Uniunii, Congresul alege preşedintele şi 2 vicepreşedinţi; durata mandatelor acestora este de 3 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi o singură dată.
(2)Preşedintele reprezintă Uniunea în raporturile cu terţii, pe plan intern şi internaţional.
(3)Atribuţiile preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor sunt stabilite prin statutul Uniunii.
Art. 98
(1)Consiliul Uniunii va înainta ministrului justiţiei şi direcţiei de specialitate, la începutul fiecărui an, o informare cu privire la activitatea executorilor judecătoreşti desfăşurată în anul precedent, cuprinzând date statistice, aspecte rezultate din verificările efectuate, măsurile luate pentru înlăturarea deficienţelor constatate, precum şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii sub aspect legislativ şi administrativ.
(2)Evidenţele privind numărul executorilor judecătoreşti, al executorilor stagiari, al birourilor, numirea, suspendarea şi încetarea calităţii de executor judecătoresc, înregistrarea şi radierea birourilor sunt îndeplinite sau, după caz, ţinute, potrivit legii, de compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei.
(3)Consiliul Uniunii sau, după caz, colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti va comunica, potrivit atribuţiilor ce îi revin, datele şi documentele necesare în vederea îndeplinirii lucrărilor prevăzute la alin. (2).
Art. 99
(1)În circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează câte o Cameră a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică. Sediul Camerei executorilor judecătoreşti se află în aceeaşi localitate în care îşi are sediul curtea de apel în a cărei circumscripţie funcţionează.
(2)Din Camera executorilor judecătoreşti fac parte toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel respective.
(3)Camera executorilor judecătoreşti este condusă de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-7 membri, potrivit art. 26 din lege.

SECŢIUNEA 2: Controlul activităţii executorilor judecătoreşti

Art. 100
(1)Actele executorilor judecătoreşti sunt supuse controlului instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 57 alin. (1) şi art. 58 din lege.
(2)Controlul profesional al activităţii executorilor judecătoreşti se exercită de ministrul justiţiei, prin inspectori generali de specialitate, şi de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, prin consiliul său de conducere.
Art. 101
(1)Ministrul justiţiei exercită controlul activităţii executorilor judecătoreşti prin inspectori generali de specialitate, potrivit legii, oricând consideră necesar.
(2)Controlul priveşte, în principal, respectarea legii în activitatea profesională a executorilor judecătoreşti, ţinerea corectă a registrelor, conservarea arhivei, calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti şi conduita executorului judecătoresc în îndeplinirea atribuţiilor sale, în raport cu autorităţile publice, precum şi cu persoanele fizice şi juridice. În unele situaţii ce îi sunt sesizate, ministrul justiţiei va putea cere, după caz, informări privind activitatea unor executori judecătoreşti, din partea Consiliului Uniunii sau a colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti.
(3)În cazul constatării de abateri disciplinare, ministrul justiţiei, prin intermediul inspectorilor de specialitate, va efectua cercetarea prealabilă, promovând acţiunea disciplinară.
Art. 102
(1)Controlul efectuat de Consiliul Uniunii va urmări modul de organizare şi funcţionare a Camerelor şi birourilor executorilor judecătoreşti, desfăşurarea activităţii executorilor judecătoreşti, îndeplinirea atribuţiilor de către colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti, modul de funcţionare a birourilor executorilor judecătoreşti, calitatea lucrărilor, pregătirea executorilor stagiari, gestiunea financiar-contabilă a camerelor şi a birourilor executorilor judecătoreşti, precum şi orice alte probleme.
(2)Controlul se exercită anual la fiecare Cameră a executorilor judecătoreşti, iar la birourile de executori judecătoreşti atunci când se hotărăşte de Consiliul Uniunii.
Art. 103
(1)Consiliul Uniunii poate delega colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti să efectueze controlul profesional al executorilor judecătoreşti din cadrul birourilor aflate în circumscripţia sa, în condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. b) şi c) din lege.
(2)Controlul se exercită periodic, cel puţin o dată la 2 ani, şi priveşte legalitatea lucrărilor executorilor judecătoreşti, conservarea arhivei, gestiunea financiar-contabilă şi conduita executorilor judecătoreşti în îndeplinirea atribuţiilor profesionale.
Art. 104
Executorii judecătoreşti verificaţi au dreptul să facă obiecţii scrise, care se vor ataşa la actul de control.

Art. 105
Actele de control efectuate de inspectorii de specialitate din Ministerul Justiţiei, de Consiliul Uniunii sau, după caz, de colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti se vor comunica direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei în vederea ataşării acestora la dosarul profesional.

Art. 106
Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti verifică sesizările părţilor împotriva executorilor judecătoreşti în termen de cel mult 20 de zile de la sesizare şi ia măsuri de îndreptare sau, după caz, exercită acţiunea disciplinară, înştiinţând şi Consiliul Uniunii.

CAPITOLUL V: Dispoziţii tranzitorii şi finale


Art. 107
(1)Executorii judecătoreşti în funcţie pot opta pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc în termenul prevăzut la art. 63 alin. (2) din lege. Opţiunile vor fi formulate în scris şi vor fi transmise direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei de către curţile de apel în a căror circumscripţie executorul judecătoresc îşi desfăşoară activitatea.
(2)În cel mult 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 63 alin. (2) din lege ministrul justiţiei numeşte prin ordin executorii judecătoreşti în funcţie care au optat pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc; numirea se face cu indicarea judecătoriei în a cărei circumscripţie urmează să îşi stabilească sediul fiecare birou.
(3)Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu îndeplineau vechimea de 2 ani de activitate în această calitate la data intrării în vigoare a legii, dar care îndeplinesc această vechime la data începerii activităţii în birouri potrivit art. 67 alin. (3) din lege, pot fi numiţi executori judecătoreşti în condiţiile alin. (1) şi (2), cu dispensă.
(4)Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu au 2 ani de activitate în această calitate la data începerii activităţii birourilor executorilor judecătoreşti conform art. 67 alin. (3) din lege, devin executori judecătoreşti stagiari la data angajării lor într-un astfel de birou. Activitatea desfăşurată înainte de angajare intră în calculul perioadei de stagiu.
Art. 108
(1)Executorii judecătoreşti numiţi în condiţiile art. 107 alin. (2) şi (3), după depunerea jurământului în faţa ministrului justiţiei au obligaţia de a-şi înregistra birourile potrivit dispoziţiilor art. 17 din lege.
(2)Registrul de înregistrare a birourilor executorilor judecătoreşti se deschide la fiecare curte de apel după împlinirea termenului prevăzut la art. 107 alin. (2).

Art. 109
(1)Executorii judecătoreşti care au optat pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc îşi vor continua activitatea în cadrul birourilor de pe lângă judecătorii şi tribunale, până la împlinirea termenului prevăzut la art. 67 alin. (3) din lege. Executorii judecătoreşti care nu optează pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc vor fi transferaţi în interesul serviciului, după împlinirea termenului prevăzut la art. 67 alin. (3) din lege, în alte funcţii din subordinea Ministerului Justiţiei, pentru care îndeplinesc condiţiile cerute de lege.

Art. 110
Adunarea generală a executorilor judecătoreşti numiţi în condiţiile art. 107 alin. (2) şi (3) va alege organele de conducere ale Camerei executorilor judecătoreşti, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Art. 111
(1)La primul congres vor participa preşedinţii fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, precum şi delegaţi din fiecare Cameră, aleşi de adunarea generală a executorilor judecătoreşti din Camera respectivă, cu votul majorităţii simple a celor prezenţi. Numărul delegaţilor care vor fi aleşi de adunarea generală a fiecărei Camere este egal cu numărul tribunalelor din circumscripţia curţii de apel în raza căreia funcţionează Camera respectivă, cu excepţia Camerei executorilor judecătoreşti din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti din care vor fi aleşi 8 delegaţi, dintre care 3 pentru municipiul Bucureşti şi 5 pentru celelalte tribunale.
(2)Dispoziţiile art. 95 alin. (4) şi (5) sunt aplicabile în mod corespunzător.
Art. 112
(1)Birourile de executori judecătoreşti de pe lângă judecătorii şi tribunale îşi încetează activitatea la data prevăzută la art. 67 alin. (3) din lege.
(2)Dosarele de executare silită aflate în curs de rezolvare la data începerii activităţii executorilor judecătoreşti, potrivit art. 67 alin. (3) din lege, vor fi repartizate între birourile executorilor judecătoreşti constituite, de către un judecător delegat de la fiecare instanţă, cu respectarea dispoziţiilor privitoare la competenţă.
(3)Predarea şi preluarea dosarelor se fac pe bază de proces-verbal semnat de executorul judecătoresc şi de judecătorul delegat.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 64 din data de 6 februarie 2001

Statut din 03.09.2010 al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale privind Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti

Art. 1. -
Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este o organizaţie profesională cu personalitate juridică, formată din toţi executorii judecătoreşti din România numiţi de ministrul justiţiei în condiţiile legii, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome.
Art. 2. -
Sunt membri ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti toţi executorii judecătoreşti care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, numiţi în funcţie de ministrul justiţiei.
Art. 3. -
Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, denumită în continuare Uniunea, acţionează pentru asigurarea prestigiului şi autorităţii profesiei de executor judecătoresc, având ca scop principal reprezentarea şi apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi.
Art. 4. -
(1) Uniunea dobândeşte, potrivit legii, personalitate juridică de la data constituirii şi adoptării statutului de către primul Congres al Uniunii.
(2) Uniunea are sigiliu şi siglă proprii.
(3) Sediul principal al Uniunii este în municipiul Bucureşti.
Art. 5. -
Data de 10 mai este declarată Ziua executorului judecătoresc, Consiliul Uniunii urmând a hotărî locul şi modalităţile de desfăşurare a solemnităţilor legate de acest moment festiv.
Art. 6. -
Uniunea conduce şi coordonează la nivel naţional activitatea executorilor judecătoreşti şi urmăreşte respectarea regulilor deontologice în activitatea acestora, potrivit Codului deontologic al profesiei, aprobat de Congresul Uniunii.
Art. 7. -
Uniunea asigură cadrul corespunzător pentru perfecţionarea nivelului profesional şi a calităţii actelor întocmite de executorii judecătoreşti, prin:
a) informarea sistematică a executorilor judecătoreşti cu privire la practica judiciară naţională în materia executării silite şi doctrina de specialitate în această materie, existentă atât la nivel naţional, cât şi la nivelul prevederilor regulamentelor europene;
b) introducerea şi însuşirea tehnicilor noi în activitatea execuţională;
c) organizarea de reuniuni, seminare, simpozioane şi alte forme de instruire, precum şi de schimburi de experienţă între executorii judecătoreşti, cu participarea unor personalităţi şi reprezentanţi ai unor organizaţii profesionale din ţară şi din străinătate;
d) editarea unor publicaţii proprii de specialitate;
e) organizarea controlului profesional, financiar şi administrativ;
f) unificarea practicii execuţionale.
Art. 8. -
Uniunea propune întocmirea unor proiecte de acte normative în legătură cu activitatea execuţională, participând la elaborarea acestora.
Art. 9. -
(1) în cadrul Uniunii, executorii judecătoreşti din circumscripţia fiecărei curţi de apel se constituie în cameră a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică, denumită în continuare Cameră.
(2) Din Cameră fac parte toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel respective.
Art. 10. -
Uniunea şi Camerele funcţionează prin autofinanţare realizată din contribuţia membrilor săi şi din alte surse, potrivit prezentului statut.
Art. 11. -
Uniunea şi Camerele nu pot fi angajate politic prin acţiunile membrilor lor.

SECŢIUNEA a 2-a
Dispoziţii generale privind profesia de executor judecătoresc

Art. 12. -
Profesia de executor judecătoresc este liberală şi independentă.
Art. 13. -
(1) Competenţa materială a executorilor judecătoreşti este punerea în executare a dispoziţiilor civile din titlurile executorii, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Executorii judecătoreşti îndeplinesc şi alte atribuţii date prin lege în competenţa lor.
Art. 14. -
Competenţa teritorială a executorilor judecătoreşti este reglementată prin Codul de procedură civilă sau prin legi speciale.

CAPITOLUL II
Structura organizatorică


SECŢIUNEA 1
Uniunea

Art. 15. -
Organele de conducere ale Uniunii sunt: Congresul, Consiliul şi preşedintele.
Art. 16. -
(1) Congresul Uniunii este constituit din preşedintele şi vicepreşedinţii Uniunii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Camerelor şi din membrii Consiliului Uniunii, cu excepţia Congresului de constituire a Uniunii, care se va desfăşura în conformitate cu prevederile art. 67 alin. (2).
(2) Congresul Uniunii se întruneşte anual la convocarea Consiliului acesteia, potrivit legii.
(3) Congresul Uniunii este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(4) în cazul în care nu se realizează cvorumul prevăzut la alin. (3), se face o nouă convocare a Congresului Uniunii, în aceleaşi condiţii, peste cel mult o lună. La această convocare Congresul Uniunii este legal constituit prin prezenţa majorităţii delegaţilor. Dacă nici în această situaţie nu se realizează cvorumul legal, Congresul Uniunii se amână din nou şi va fi convocat de atâtea ori până când se va realiza cvorumul prevăzut în acest alineat.
Art. 17. -
(1) Consiliul Uniunii va convoca un congres extraordinar la cererea unei treimi din numărul membrilor Camerelor ori la cererea majorităţii colegiilor directoare ale Camerelor.
(2) Convocarea Congresului extraordinar al Uniunii se face în termen de 7 zile de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), iar constituirea Congresului extraordinar se va realiza potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (4).

(3) Congresul extraordinar al Uniunii se va ţine în cel mult 30 de zile de la data convocării.
Art. 18. -
(1) Congresul Uniunii are următoarele atribuţii:
a) adoptă Statutul Uniunii şi Statutul Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
b) alege/revocă preşedintele şi cei 2 vicepreşedinţi ai Consiliului Uniunii;
c) alege/revocă Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
d) validează şi revocă membrii Comisiei superioare de disciplină, care va fi compusă din 15 membri din Camere diferite, fără ca aceştia să deţină sau să poată ocupa alte funcţii eligibile la orice nivel al Uniunii sau al Camerelor;
e) analizează şi aprobă raportul anual al Consiliului Uniunii;
f) aprobă bugetul Uniunii şi al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, de Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare regulament, sau de prezentul statut;
h) alege/revocă directorul şi secretarul Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti pentru un mandat de 3 ani;
i) aprobă Codul deontologic al executorului judecătoresc;
j) aprobă Regulamentul de funcţionare a Comisiei superioare de disciplină.
(2) Congresul adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru toţi membrii Uniunii.

Art. 19. -
(1)Consiliul Uniunii este organ de conducere constituit din câte un membru titular al fiecărei Camere.
(2) Alegerea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor se face numai prin vot secret.
(3) Abrogat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2013 începând cu 25.06.2013.
(4) Candidatul care întruneşte majoritatea simplă din numărul voturilor exprimate va fi declarat ales.
(5) Preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii Consiliului Uniunii au dreptul la indemnizaţii plătite din bugetul Uniunii.
Art. 20. -
(1) Consiliul Uniunii se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este convocat de preşedinte.
(2) Consiliul Uniunii îşi desfăşoară activitatea cu participarea a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.
(3) Hotărârile Consiliului Uniunii se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate.
Art. 21. -
Consiliul Uniunii are următoarele atribuţii:
a) solicită ministrului justiţiei numirea, suspendarea, revocarea ori încetarea funcţiei de executor judecătoresc;
b) întocmeşte Tabloul executorilor judecătoreşti, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se va actualiza anual;
c) propune ministrului justiţiei numărul necesar de birouri de executori judecătoreşti şi condiţiile de desfăşurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc şi a examenului de definitivat;
d) repartizează executorii judecătoreşti care au promovat examenul de admitere ca stagiar ţinând cont de media şi opţiunea candidaţilor, precum şi de posturile vacante de executor judecătoresc stagiar;
e) stabileşte cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
f) reprezintă Uniunea în raporturile cu terţii pe plan intern şi internaţional, prin preşedinte sau, în lipsa acestuia, prin unul dintre cei 2 vicepreşedinţi;
g) stabileşte cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Uniune în condiţiile art. 33 alin. (1) lit. d) din lege;
h) Abrogată prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2013 începând cu 25.06.2013.
i) întocmeşte regulamentul de funcţionare a Comisiei superioare de disciplină, pe care îl propune spre aprobare Congresului Uniunii;
j) stabileşte şi aprobă modelul sigiliului executorilor judecătoreşti, sigla şi emblema Uniunii, precum şi modelul firmelor destinate birourilor de executori judecătoreşti şi Camerelor;
k) execută controlul profesional-administrativ asupra Camerelor cel puţin o dată la 2 ani, verificând şi calitatea actelor execuţionale, sau poate delega Colegiul director al Camerei cu efectuarea acestuia, conform prevederilor art. 59 din lege;
l) stabileşte indemnizaţiile de conducere pentru preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Uniunii, organele de conducere ale Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti şi organele de conducere ale Centrului National de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti, precum şi indemnizaţiile de şedinţă ale membrilor Consiliului Uniunii;
m) stabileşte structura organizatorică şi numărul persoanelor de specialitate şi cu funcţii administrative din cadrul Uniunii şi al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti;
n) desemnează 2 dintre membrii săi să facă parte din Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
o) repartizează sarcini şi responsabilităţi Biroului executiv al Consiliului Uniunii;
p) organizează şi coordonează activitatea de editare a Buletinului executorilor judecătoreşti din România;
q) aprobă programul de pregătire şi perfecţionare a executorilor judecătoreşti şi cheltuielile Centrului National de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti;
r) aprobă afilierea Uniunii la organizaţiile profesionale internaţionale ale executorilor judecătoreşti şi cotele de contribuţie la acestea;
s) acceptă donaţiile şi legatele făcute Uniunii şi aprobă sponsorizări;
t) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut;
u) stabileşte cuantumul taxelor de înscriere şi participare la examene;
v) întocmeşte şi actualizează permanent liste cuprinzând:
- executorii judecătoreşti incompatibili, indicând temeiul incompatibilităţii;
- executorii judecătoreşti care sunt suspendaţi din funcţie în temeiul art. 23 lit. a) şi lit. b) teza a doua, lit. c), d) şi e) din lege;
- executorii judecătoreşti stagiari, indicând biroul în care sunt angajaţi şi data încheierii contractului individual de muncă.
Art. 22. -
Biroul executiv se compune din preşedinte, cei 2 vicepreşedinţi şi 2 membri ai Consiliului Uniunii.
Art. 23. -
Biroul executiv al Consiliului Uniunii are următoarele atribuţii principale:
a) asigură activitatea permanentă a Consiliului Uniunii;
b) pregăteşte proiectele de documente ce vor fi prezentate spre dezbatere şi aprobare Consiliului Uniunii;
c) elaborează proiectul raportului anual de activitate al Uniunii;
d) elaborează proiectul de buget al Uniunii;
e) propune cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Uniune, în raport cu venitul realizat de aceştia;
f) propune Consiliului Uniunii cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, pentru garantarea responsabilităţii civile a acestora;
g) ţine evidenţa executorilor judecătoreşti şi a birourilor de executori judecătoreşti şi centralizează datele statistice privind activitatea execuţională pe baza rapoartelor anuale ale Camerelor;
h) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii şi exercită orice alte atribuţii stabilite de acesta;
i) în exercitarea atribuţiilor sale, Biroul executiv emite decizii.
Art. 24. -
(1) Preşedintele Uniunii are următoarele atribuţii principale:
a) reprezintă Uniunea în raporturile cu autorităţile publice din România, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, cu cele profesionale şi cu alte persoane juridice, interne şi internaţionale;
b) stabileşte atribuţiile celor 2 vicepreşedinţi ai Consiliului Uniunii;
c) angajează personalul de specialitate şi administrativ al Uniunii şi stabileşte prin negociere salariile acestora, propunându-le spre aprobare Consiliului Uniunii;
d) convoacă, prin intermediul Camerelor, şedinţele Consiliului Uniunii şi ale Biroului executiv, comunicând în acest sens ordinea de zi, şi conduce aceste şedinţe;
___________
Litera d) a fost modificată prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

e) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Uniunii;
f) comunică executorilor judecătoreşti, prin intermediul Camerelor, toate actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii;
g) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut.
(2) Vicepreşedintele desemnat de preşedinte sau de Consiliul Uniunii exercită atribuţiile preşedintelui în lipsa acestuia.
(3) Funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte nu pot fi exercitate decât pe durata a două mandate, care pot fi şi succesive. Durata unui mandat este de 3 ani. Mandatul nefinalizat se consideră efectuat şi va fi continuat de către un delegat interimar desemnat de Consiliul Uniunii.
(4) în exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite dispoziţii.
(5) Pe perioada mandatului atât preşedintele, cât şi vicepreşedinţii au obligaţia de a exercita funcţia de executor judecătoresc.
Art. 25. -
(1) Comisia de cenzori a Uniunii este compusă din 3 membri, dintre care 2 executori judecătoreşti aleşi de Congresul Uniunii şi un expert contabil desemnat de Consiliul Uniunii.
(2) Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de două mandate. Durata unui mandat este de 3 ani.
(3) Cenzorii îşi desfăşoară activitatea potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.
(4) Calitatea de cenzor este incompatibilă cu orice altă funcţie eligibilă în cadrul Uniunii.
Art. 26. -
(1) Uniunea are patrimoniu şi buget proprii.
(2) Bugetul Uniunii este format din contribuţiile băneşti ale membrilor săi, donaţii, sponsorizări şi din orice alte sume de bani dobândite licit.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.

(3) Cota de contribuţie a fiecărui executor judecătoresc la Uniune se aprobă de Consiliul Uniunii, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
(4) Cotele de contribuţie se plătesc lunar.
(5) Pentru înscrierea la concursul în vederea ocupării unui post de executor judecătoresc, candidatul va plăti o taxă stabilită de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Uniunii, în cotă de 80%, iar restul de 20% se face venit la Camere. Taxa se plăteşte la Cameră odată cu depunerea dosarului.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.

SECŢIUNEA a 2-a
Camerele

Art. 27. -
Camera are, potrivit legii, personalitate juridică, firmă, ştampilă şi sigilii proprii, iar sediul ei se află în localitatea în care funcţionează curtea de apel în circumscripţia căreia se constituie.
Art. 28. -
(1) Organul de conducere al Camerei este Colegiul director.
(2) Colegiul director este format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-7 membri.
(3) Colegiul director este ales de Adunarea generală a Camerei pentru o perioadă de 3 ani dintre membrii acelei Camere.
(4) Funcţionarea tuturor organelor Camerei se realizează potrivit prezentului statut.
Art. 29. -
(1) Adunarea generală a Camerei se întruneşte semestrial în şedinţă ordinară şi ori de câte ori este nevoie în şedinţă extraordinară, la convocarea preşedintelui, Colegiului director sau la cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi ori la solicitarea Consiliului Uniunii.
(2) Convocarea Adunării generale a Camerei în şedinţă ordinară se face cu cel puţin 5 zile înainte de data stabilită pentru ţinerea acesteia, iar convocarea şedinţei extraordinare se face cu cel puţin 3 zile înainte, prin înştiinţarea membrilor săi, cu menţionarea datei şi a locului desfăşurării.
(3) Prezenţa executorilor judecătoreşti la lucrările Adunării generale a Camerei este obligatorie, absenţa nemotivată atrăgând sancţiunea prevăzută de art. 46 din lege.
Art. 30. -
(1) Adunarea generală a Camerei este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi.
(2) în cazul în care numărul legal nu este întrunit, Colegiul director, de faţă cu cei prezenţi, stabileşte o nouă dată pentru Adunarea generală a Camerei, în termen de cel mult 7 zile.
(3) Adunarea generală a Camerei adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
Art. 31. -
Adunarea generală a Camerei are următoarele atribuţii principale:
a) alege şi revocă preşedintele Colegiului director;
b) alege şi revocă membrii Colegiului director şi reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii;
c) alege şi revocă Comisia de cenzori;
d) aprobă bugetul anual şi raportul Comisiei de cenzori;
e) stabileşte cotele de contribuţie ale executorilor judecătoreşti la Cameră;
f) aprobă propunerile Colegiului director cu privire la structura organizatorică;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut.
Art. 32. -
Alegerea preşedintelui, a vicepreşedintelui şi a reprezentanţilor în Consiliul Uniunii şi în Consiliul de disciplină al Camerei, precum şi a membrilor Colegiului director al Camerei se face de Adunarea generală a Camerei prin vot secret, cu majoritate simplă, dintre membrii Camerei cu o vechime neîntreruptă în activitatea de executor judecătoresc de cel puţin 7 ani şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 15 lit. c) din lege.
___________
Art. 32. - a fost modificat prin linia din Hotărâre nr. 10/2013 începând cu 05.07.2013.
Art. 33. -
Colegiul director al Camerei lucrează legal în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a voturilor exprimate.
Art. 34. -
Colegiul director al Camerei se întruneşte în şedinţe ordinare lunar sau la convocarea preşedintelui, în şedinţă extraordinară.
Art. 35. -
Colegiul director al Camerei are următoarele atribuţii principale:
a) primeşte cererile solicitanţilor pentru ocuparea posturilor de executor judecătoresc, împreună cu documentele necesare în acest scop, inclusiv dovada achitării taxei de înscriere şi participare la concurs sau examen, şi le înaintează Consiliului Uniunii, cu dovada achitării de către Camere a cotei de 80% din taxa specificată mai sus în contul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti cu cel puţin 10 zile înaintea datei stabilite pentru concurs, dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege;
___________
Litera a) a fost modificată prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.

b) primeşte contestaţiile formulate împotriva rezultatelor concursului privind admiterea în profesie şi le înaintează Consiliului Uniunii;
b1) verifică dacă sediul biroului executorului judecătoresc dispune de spaţiu corespunzător şi dotări necesare desfăşurării activităţii şi conservării arhivei în bune condiţii;
___________
Litera b1) a fost introdusă prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

b2) stabileşte cuantumul taxei pentru primirea avizului de înscriere a biroului executorului judecătoresc la curtea de apel, taxă ce se face venit la bugetul Camerei;
___________
Litera b2) a fost introdusă prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

b3) eliberează avizul pentru înscrierea biroului executorului judecătoresc la curtea de apel, după îndeplinirea condiţiilor legale şi statutare;
___________
Litera b3) a fost introdusă prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

c) primeşte certificatul de înregistrare a birourilor executorilor judecătoreşti, eliberat de prim-grefierul curţii de apel, şi îl comunică, de îndată, compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi Consiliului Uniunii;
d) avizează cererile de angajare ale executorilor judecătoreşti stagiari de către executorul judecătoresc care a solicitat postul de stagiar şi verifică semestrial stadiul pregătirii şi al formării profesionale a executorilor judecătoreşti stagiari;
e) soluţionează sesizările formulate împotriva executorilor judecătoreşti şi propune, după caz, luarea măsurilor legale şi statutare;
f) deleagă, în cazurile prevăzute de lege şi de regulament, un executor judecătoresc din aceeaşi circumscripţie a judecătoriei sau dintr-o altă circumscripţie, care va asigura funcţionarea unui birou al executorilor judecătoreşti pentru îndeplinirea actelor care sunt de competenţa teritorială a acelui birou;
g) informează Uniunea în legătură cu activitatea birourilor executorilor judecătoreşti, asupra numărului necesar de executori judecătoreşti şi de executori judecătoreşti stagiari;
h) reprezintă Camera în relaţiile cu terţii prin preşedinte, iar în lipsa acestuia, prin vicepreşedinte;
i) difuzează Buletinul informativ al executorilor judecătoreşti şi aduce la cunoştinţa executorilor judecătoreşti din circumscripţia sa măsurile privind unificarea practicii execuţionale;
j) desemnează executorii judecătoreşti din cadrul Colegiului director care vor efectua controlul dispus de Consiliul Uniunii;
k) întocmeşte şi ţine evidenţa cauzelor execuţionale înregistrate în întreaga circumscripţie teritorială;
l) ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Camerei şi a contribuţiei membrilor săi, prezentând Adunării generale a Camerei rapoarte în acest sens;
m) asigură, prin personalul propriu de specialitate şi administrativ, efectuarea lucrărilor de personal, a dosarelor de pensii, a lucrărilor legate de acordarea concediilor şi a altor drepturi de asistenţă socială privind executorii judecătoreşti şi personalul angajat;
n) stabileşte indemnizaţia preşedintelui şi vicepreşedintelui Colegiului director al Camerei şi salarizarea personalului angajat;
o) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut.
Art. 36. -
(1) Preşedintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuţii:
a) reprezintă Camera în raporturile cu terţii;
b) duce la îndeplinire hotărârile Colegiului director al Camerei şi rezolvă lucrările curente;
c) angajează personalul de specialitate şi administrativ al Camerei, cu avizul Colegiului director;
d) convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale a Camerei, şi ale Colegiului director al Camerei, prezentând periodic rapoarte de activitate şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii;
e) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Camerei, aprobate de Colegiul director;
e1) participă de drept la şedinţele ordinare şi extraordinare ale Consiliului Uniunii;
___________
Litera e1) a fost introdusă prin punctul 3. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut.
(2) Funcţia de preşedinte poate fi exercitată pe durata unui număr nelimitat de mandate. Durata unui mandat este de 3 ani.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 3. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.

(3) Vicepreşedintele exercită atribuţiile preşedintelui în lipsa acestuia.
Art. 37. -
(1) Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii are următoarele drepturi şi obligaţii:
a) participă de drept la şedinţele Colegiului director al Camerei;
b) are acces la toate documentele Camerei;
c) are dreptul la o indemnizaţie stabilită de Consiliul Uniunii;
d) participă din partea Camerei la toate şedinţele Consiliului Uniunii;
e) prezintă Consiliului Uniunii propunerile Adunării generale a Camerei şi ale Colegiului director, apărând interesele acestora;
f) informează cu regularitate Adunarea generală şi Colegiul director ale Camerei despre toate hotărârile adoptate de Consiliul Uniunii;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea generală a Camerei.
(2) Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii va putea fi înlocuit de către preşedintele sau vicepreşedintele Colegiului director în situaţia în care se află în imposibilitate de a participa la şedinţele Consiliului Uniunii.
Art. 38. -
(1) Camera are patrimoniu şi buget proprii.
(2) Bugetul Camerelor este format din contribuţii băneşti ale executorilor judecătoreşti, cota de 20% din taxa de înscriere la concurs, taxa pentru primirea avizului de înscriere a biroului executorului judecătoresc la curtea de apel, donaţii şi sponsorizări, precum şi din orice alte sume de bani dobândite licit.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 4. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

(3) Abrogat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.
Art. 39. -
(1) Comisiile de cenzori ale Camerelor sunt compuse din 3 membri aleşi din rândul executorilor judecătoreşti.
(2) Comisiile de cenzori ale Camerelor verifică modul de executare a bugetelor Camerelor şi prezintă anual un raport Adunării generale a Camerei.
(3) Personalul cu atribuţii financiar-contabile al Camerei este obligat să pună la dispoziţia Comisiei de cenzori a Camerei toate evidenţele şi datele pentru efectuarea verificărilor.

SECŢIUNEA a 3-a
Executorii judecătoreşti

Art. 40. -
Executorii judecătoreşti îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor birouri, individual sau prin asociere în baza unui contract de societate civilă.
Art. 41. -
(1) Biroul executorului judecătoresc va avea un sediu corespunzător pentru desfăşurarea activităţii cu publicul şi pentru depozitarea, păstrarea şi conservarea în bune condiţii a arhivei şi a valorilor, în circumscripţia în care a fost numit.

(2) Executorul judecătoresc asigură securitatea sediului şi ia măsuri de protecţie împotriva incendiilor, efracţiilor sau altor evenimente previzibile.
___________
Art. 41. - a fost modificat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.
Art. 42. -
(1) Programul de activitate al biroului executorului judecătoresc este obligatoriu de cel puţin 8 ore zilnic, din care 6 ore de activitate cu publicul.
(2) Orice modificare a programului de lucru se va comunica Colegiului director al Camerei.
Art. 43. -
Biroul executorului judecătoresc şi societatea civilă profesională nu sunt persoane juridice.
Art. 44. -
(1) Toate neînţelegerile de natură patrimonială dintre executorii judecătoreşti, inclusiv cele generate de preluarea dosarelor între birourile acestora, precum şi cele privind formele asociative de desfăşurare a activităţii execuţionale urmează să fie rezolvate pe cale amiabilă.

(2) în caz contrar se va solicita concilierea Colegiului director al Camerei.
Art. 45. -
Indiferent de forma de desfăşurare a activităţii, în mod individual sau prin asociere, atribuţiile personale şi răspunderea pentru actele întocmite revin exclusiv executorului judecătoresc care le-a întocmit.
Art. 46. -
Executorii judecătoreşti sunt obligaţi să respecte reglementările legale şi statutare în materie financiar-contabilă, sub sancţiunea atragerii răspunderii juridice, conform legii.
Art. 47. -
(1) Patrimoniul executorului judecătoresc are regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei sale.
(2) Patrimoniul executorilor judecătoreşti asociaţi are regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societăţii civile profesionale fără personalitate juridică constituite în acest scop.
(3) Creanţele personale ale executorilor judecătoreşti asociaţi au regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societăţii civile profesionale fără personalitate juridică constituite în acest scop.
(4) Creanţele personale ale executorilor judecătoreşti nu pot fi realizate prin urmărirea patrimoniului biroului executorilor judecătoreşti asociaţi decât după partajul intervenit cu ceilalţi asociaţi.

SECŢIUNEA a 4-a
Executorii judecătoreşti stagiari

Art. 48. -
Pot fi executori judecătoreşti stagiari persoanele care îndeplinesc condiţiile expres prevăzute de dispoziţiile legii, care au promovat examenul de admitere în profesie şi sunt angajate ale unui birou de executor judecătoresc sau ale unei societăţi civile profesionale.
Art. 49. -
Pot angaja executori judecătoreşti stagiari numai executorii judecătoreşti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 15 lit. c) din lege şi au o vechime neîntreruptă de minimum 10 ani în profesie.
Art. 50. -
(1) Executorul judecătoresc stagiar este angajat prin contract individual de muncă, încheiat pe perioadă determinată cu executorul judecătoresc în condiţiile legii, regulamentului şi ale prezentului statut.

(2) Un executor judecătoresc nu poate angaja mai mulţi executori judecătoreşti stagiari în aceeaşi perioadă.

CAPITOLUL III
Admiterea în profesie

Art. 51. -
(1) Admiterea în profesia de executor judecătoresc se realizează prin una dintre următoarele forme:
a) ca urmare a promovării examenului de definitivat organizat pentru executorii judecătoreşti stagiari;
b) ca urmare a promovării concursului sau examenului de admitere în profesie organizat pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică;
c) ca urmare a numirii persoanelor care au exercitat timp de 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat şi au promovat examenul de definitivat în profesia din care provin.
(2) Persoanele care dobândesc calitatea de executor judecătoresc, indiferent de forma prin care acced, trebuie să îşi înceapă activitatea primind avizul Camerei pentru înscrierea biroului executorului judecătoresc la curtea de apel, după ce fac dovada achitării unei taxe de înscriere în cuantumul propus de către Colegiile directoare ale Camerelor, cu aprobarea Consiliului Uniunii.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 6. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.
Art. 52. -
(1) Reprezentanţii Uniunii în comisiile de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului de admitere în profesie ori de definitivat trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 15 lit. c) din lege, fiind propuşi de Camere şi validaţi de Consiliul Uniunii.
(2) Nu pot face parte din comisiile prevăzute la alin. (1) rudele şi afinii candidaţilor până la gradul 4 inclusiv şi nici executorii judecătoreşti îndrumători ai acestora.

CAPITOLUL IV
Drepturile, obligaţiile şi răspunderea executorilor judecătoreşti

SECŢIUNEA 1
Drepturile executorilor judecătoreşti

Art. 53. -
Membrii Uniunii au următoarele drepturi:
a) să aleagă şi să fie aleşi în organele reprezentative ale Uniunii şi ale Camerelor, în condiţiile prevăzute în prezentul statut;
b) să participe la manifestările organizate de Uniune şi de Camera din care fac parte;
c) să se adreseze nemijlocit tuturor organelor Uniunii şi ale Camerelor şi să primească informaţiile solicitate;
d) să poarte însemnele Uniunii;
e) să beneficieze anual de concediu de odihnă;
f) să primească distincţii pentru merite deosebite, la propunerea Camerei din care fac parte sau a Consiliului Uniunii, în condiţii şi modalităţi ce vor fi stabilite ulterior;
g) să beneficieze de asigurări sociale de stat, în condiţiile legii;
h) să îşi exercite personal atribuţiile sau în asociere cu persoane compatibile şi să se bucure de stabilitate în funcţie, neputând fi transferaţi în altă localitate fără acordul lor, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;
i) Abrogată prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.

SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţiile executorilor judecătoreşti

Art. 54. -
Obligaţiile membrilor Uniunii sunt următoarele:
a) să respecte dispoziţiile legii, precum şi ale regulamentului;
b) să respecte dispoziţiile prezentului statut şi hotărârile Uniunii şi ale Camerelor;
c) să acţioneze pentru realizarea scopului Uniunii;
d) să respecte normele eticii şi principiile deontologiei profesionale;
e) să participe la adunările şi manifestările iniţiate de organele de conducere ale Uniunii şi Camerelor, la activităţile profesionale, precum şi la şedinţele organelor de conducere din care fac parte;
f) să păstreze secretul profesional;
g) să achite cu regularitate cotele de contribuţie şi cotizaţiile stabilite de Uniune, de Camere şi de Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, pentru formarea bugetelor acestora;
___________
Litera g) a fost modificată prin punctul 6. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

h) să aibă un comportament demn atât în afara profesiei, cât şi în exercitarea acesteia;
i) să răspundă în termenul stabilit la toate solicitările Camerei sau ale Uniunii.
j) Abrogată prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2014 începând cu 13.06.2014;
___________
Litera j) a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012

k) să nu emită acte de publicitate cu privire la oferta serviciilor pe care le prestează;
___________
Litera k) a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

l) Abrogată prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1/2014 începând cu 13.06.2014;
___________
Litera l) a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

m) să se asigure pentru malpraxis, urmând a face dovada în acest sens Camerei din cadrul căreia face parte.
___________
Litera m) a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

SECŢIUNEA a 3-a
Răspunderea executorilor judecătoreşti

Art. 55. -
(1)Executorul judecătoresc răspunde pentru modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile, disciplinar sau civil, în condiţiile legii, regulamentului şi ale prezentului statut.
(2) Acţiunea disciplinară se judecă de Consiliul de disciplină al Camerei.
(3) împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplină a Uniunii, care judecă în complet de 5 membri.

(4) Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă şi poate fi atacată cu contestaţie la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul biroului executorului judecătoresc în cauză.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1/2014 începând cu 13.06.2014.
(5) Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.
(6) Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti, constituită în acest scop, potrivit legii.
Art. 56. -
Nerespectarea prevederilor prezentului statut constituie abatere disciplinară.
Art. 57. -
(1) Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. a), b) şi c) din lege pot exercita funcţii eligibile, la următoarele alegeri, numai la nivelul Camerei.
(2) Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. a) şi b) din lege sunt reabilitaţi după un termen de 6 luni de la data aplicării sancţiunii, dacă în această perioadă nu săvârşesc o nouă abatere.
(3) Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. c) din lege sunt reabilitaţi după un termen de un an de la data achitării amenzii, dacă în această perioadă nu săvârşesc o nouă abatere.
(4) Executorii judecătoreşti sancţionaţi conform prevederilor art. 46 lit. d) din lege sunt reabilitaţi după un termen de 3 ani de la expirarea perioadei de suspendare, dacă în această perioadă nu săvârşesc o nouă abatere.

CAPITOLUL V
Pregătirea şi perfecţionarea executorilor judecătoreşti

Art. 58.
- Pregătirea profesională continuă reprezintă totalitatea activităţilor planificate de pregătire teoretică şi practică desfăşurate de executorii judecătoreşti în vederea dobândirii sau îmbunătăţirii nivelului de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini profesionale, în scopul creşterii calităţii actului execuţional şi a nivelului de performanţă în domeniul respectiv.
Art. 59. -
Managementul activităţilor de pregătire profesională continuă este realizat de Consiliul Uniunii prin Programul naţional de pregătire profesională continuă.
Art. 60. -
(1) În aplicarea art. 7 lit. a), b), c), d) şi f) din prezentul statut, precum şi a art. 411 din lege, Uniunea coordonează activitatea Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti.
(2) Organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti sunt stabilite prin Regulamentul de funcţionare şi perfecţionare al Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti, aprobat de către Consiliul Uniunii.
(3) În cadrul Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti funcţionează o comisie ştiinţifică ce va fi consultată de către Consiliul Uniunii în probleme de modificări legislative, analize ştiinţifice, studii etc.
Art. 61. -
Participarea la pregătirea profesională efectuată prin Centrul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti este obligatorie şi se face cel puţin o dată la 3 ani.
Art. 62. -
Neparticiparea la pregătirea profesională înăuntrul termenului de 3 ani la Centrul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti duce la sesizarea Colegiului director al Camerei din care face parte executorul judecătoresc respectiv, cu propunerea de aplicare a unei sancţiuni conform legii şi art. 46 din lege.
Art. 63. -
Modulele de pregătire, numărul de participanţi şi perioada acestora vor fi stabilite de către conducerea Centrului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti şi vor fi adoptate de către Consiliul Uniunii.
Art. 64. -
La absolvirea perioadei de perfecţionare se va susţine un test şi în funcţie de rezultatul acestuia se va aplica sau nu măsura obligativităţii reluării cursului de către participanţi la un modul viitor înăuntrul acestui termen de 3 ani.
Art. 65. -
Centrul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti va elibera un certificat de absolvire la sfârşitul perioadei de pregătire profesională.
Art. 66.
Abrogat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.
(1) Abrogat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 1/2011 începând cu 26.05.2011.
(2) Abrogat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.
(3) Abrogat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 1/2012 începând cu 30.05.2012.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 67. -
(1) Aprobarea statutului şi primele alegeri ale organelor de conducere ale Uniunii şi ale Camerelor se vor efectua de primul Congres al executorilor judecătoreşti şi, după caz, de Adunarea generală a Camerelor.
(2) Congresul de constituire a Uniunii se va compune din preşedinţii şi vicepreşedinţii Camerelor şi din câte un membru desemnat al acestora, cu excepţia Camerei de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care va desemna 3 membri.
Art. 68. -
Modificările prezentului statut şi corelarea cu actele normative ulterioare se vor face de către Consiliul Uniunii, urmând să fie ratificate de Congresul Uniunii.
Art. 69. -
(1) Abrogat prin punctul 3. din Hotărâre nr. 1/2013 începând cu 25.06.2013.
(2) Codul deontologic al executorului judecătoresc este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul statut.
Art. 70. -
După adoptare, prezentul statut se comunică ministrului justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXA Nr. 1
Abrogată prin punctul 4. din Hotărâre nr. 1/2013 începând cu 25.06.2013.


ANEXA Nr. 2 la statut


CODUL DEONTOLOGIC
al executorului judecătoresc


CAPITOLUL I
Principii generale

Art. 1. -
Rolul prezentului cod este acela de a formula standarde ale conduitei executorului judecătoresc, pentru ca aceasta să fie conformă cu onoarea şi demnitatea profesiei sale.
Art. 2. -
Executorii judecătoreşti sunt obligaţi să respecte regulile de conduită morală şi profesională cuprinse în prezentul cod.
Art. 3. -
Executorii judecătoreşti sunt independenţi din punct de vedere profesional şi se supun numai Constituţiei României, legii, statutului profesiei şi prezentului cod.

CAPITOLUL II
Conduita executorului judecătoresc

Art. 4. -
Ideile care guvernează activitatea executorului judecătoresc sunt independenţa profesională, respectarea legilor, onoarea, probitatea, confidenţialitatea, organizarea, eficacitatea şi perseverenţa.
Art. 5. -
Îndeplinirea corectă şi în timp util a atribuţiilor profesionale conferă substanţă principiului integrităţii profesionale.
Art. 6. -
Corectitudinea şi integritatea morală sunt valori fundamentale pe care executorul judecătoresc este obligat să le respecte atât în timpul serviciului, cât şi în afara acestuia.
Art. 7. -
Datoria fiecărui executor judecătoresc este să păstreze secretul profesional, cu excepţia dispoziţiilor legale sau statutare contrare. Această obligaţie nu este limitată în timp.
Art. 8. -
Organizarea riguroasă a activităţii executorului judecătoresc se face în scopul satisfacerii celor mai exigente standarde de calitate şi eficacitate a muncii.
Art. 9. -
Respectarea şi aplicarea principiilor enunţate constituie un deziderat şi un scop al exercitării profesiei de executor judecătoresc. Respectarea lor se impune chiar şi în afara exercitării activităţii profesionale, executorul judecătoresc fiind obligat să se abţină de la săvârşirea de fapte ilegale sau contrare dispoziţiilor statutare ale asociaţiei profesionale din care face parte, de natură a aduce atingere principiilor fundamentale, ordinii publice şi bunelor moravuri sau demnităţii profesiei de executor judecătoresc.
Art. 10. -
Executorii judecătoreşti au îndatorirea de a se preocupa în mod constant de actualizarea cunoştinţelor profesionale şi de menţinerea lor la un nivel corespunzător de competenţă profesională.

CAPITOLUL III
Relaţia executorului judecătoresc cu clienţii

Art. 11.-
Executorul judecătoresc trebuie să asigure transparenţa activităţii sale în relaţiile cu clientul de care este angajat, precum şi cu terţele persoane, sub rezerva respectării obligaţiei de confidenţialitate. Lipsa de transparenţă poate aduce prejudicii grave imaginii profesiei de executor judecătoresc şi este interzisă cu desăvârşire.
Art. 12. -
Executorul judecătoresc va evita orice conflict de interese care ar aduce atingere imaginii profesiei sau a asociaţiei profesionale.
Art. 13. -
Executorul judecătoresc îşi va sprijini colegii în exercitarea profesiei, în aplicarea şi apărarea prezentului cod. El va răspunde favorabil la cererea de consultanţă a acestora şi îi va ajuta în situaţii dificile, în limita posibilităţilor sale, în special prin rezolvarea unor probleme de ordin deontologic.
Art. 14.-
Executorul judecătoresc va ţine cont de opiniile şi practicile colegilor, în măsura în care acestea nu contravin principiilor generale cuprinse în prezentul cod.
Art. 15. -
Se interzice executorului judecătoresc orice manifestare de concurenţă neloială, iar exercitarea profesiei se face exclusiv pe criterii de competenţă teritorială şi profesională.

CAPITOLUL IV
Relaţiile executorilor judecătoreşti cu magistraţii şi avocaţii

Art. 16. -
Executorul judecătoresc va da dovadă de respect faţă de magistraţi şi avocaţi, dar, în acelaşi timp, îşi va exercita atribuţiile în mod conştiincios şi fără teamă, fără a ţine cont de propriile sale interese.
Art. 17. -
Executorul judecătoresc nu trebuie în niciun moment să furnizeze magistratului sau avocatului, cu bună ştiinţă, o informaţie falsă sau de natură să îl inducă pe acesta în eroare.

CAPITOLUL V
Relaţiile dintre executorii judecătoreşti şi organele de conducere

Art. 18. -
Executorii judecătoreşti aleşi în organele de conducere nu vor putea folosi în niciun mod aceste funcţii în scopul obţinerii unor avantaje sau exclusivităţi.
Art. 19. -
În exercitarea funcţiilor de conducere, executorii judecătoreşti trebuie să se preocupe de organizarea activităţii personalului, să manifeste iniţiativă şi spirit de responsabilitate. În luarea deciziilor ei trebuie să acorde întotdeauna prioritate intereselor profesiei şi asociaţiei profesionale.
Art. 20. -
Executorii judecătoreşti aleşi în organele de conducere vor acorda o deosebită atenţie funcţiilor ocupate şi vor răspunde tuturor convocărilor.
Art. 21. -
Executorul judecătoresc este obligat să respecte necondiţionat toate hotărârile organelor de conducere.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale

Art. 22. -
Codul deontologic al executorilor judecătoreşti se aprobă de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
Art. 23. -
Orice modificare a prezentului cod va fi supusă aprobării Congresului.
Art. 24. -
De la data adoptării de către Congres, prezentul cod devine normă de conduită morală obligatorie pentru toţi executorii judecătoreşti din România.
Art. 25. -
Nerespectarea normelor deontologice atrage răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc.

ORDIN nr. 2550/C din 14 noiembrie 2006 privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti


Având în vedere Adresa nr. 1.286/2006, prin care Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti a transmis Ministerului Justiţiei propunerile privind actualizarea onorariilor minimale şi maximale percepute pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, ţinând seama de dispoziţiile art. 37 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 11 februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul justiţiei emite următorul ordin:
Art. 1
Se aprobă onorariile minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2
Pentru persoanele cu venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, onorariile minimale şi maximale se stabilesc la jumătate din onorariile minimale, respectiv maximale, prevăzute în anexă. Dovada veniturilor sub salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se face cu declaraţie pe propria răspundere a persoanei cu astfel de venituri, aceasta având obligaţia de a depune şi un certificat de atestare fiscală eliberat de administraţia financiară. Onorariile pot fi achitate şi în tranşe, care nu pot fi mai multe de patru, până la sfârşitul executării silite.
Art. 3
Dispoziţiile art. 2 nu se aplică în situaţiile în care debitorul este solvabil.
Art. 4
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.848/C/2004 pentru modificarea ordinelor ministrului justiţiei nr. 897/C/2001 şi nr. 1.624/C/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.036 din 9 noiembrie 2004, Ordinul ministrului justiţiei nr. 897/C/2001 privind aprobarea onorariilor minimale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 10 mai 2001, precum şi Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.624/C/2003 privind aprobarea onorariilor maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 23 iulie 2003.
Art. 5
Direcţia publicitate mobiliară, notari publici, executori, traducători şi interpreţi din cadrul Ministerului Justiţiei, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi camerele executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.
-****- Ministrul justiţiei,
Monica Luisa Macovei

ANEXĂ: ONORARIILE MINIMALE Şl MAXIMALE pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti

Nr. crt. Activitatea prestată Onorariile minimale Onorariile maximale
1. 400 lei
2. Executări directe:
- evacuări
150 lei 2.200 lei pentru debitor persoană fizică
5.200 lei pentru debitor persoană juridică
- încredinţarea minorului sau stabilirea domiciliului minorului 50 lei 1.000 lei
- vizitarea minorului 50 lei 2.200 lei pentru debitor persoană fizică
5.200 lei pentru debitor persoană juridică
- puneri în posesie, grăniţuiri, servituţi, predări de bunuri etc. 60 lei 2.200 lei pentru debitor persoană fizică
5.200 lei pentru debitor persoană juridică
- desfiinţarea de lucrări sau construcţii 150 lei 2.200 lei pentru debitor persoană fizică
5.200 lei pentru debitor persoană juridică
3. Executări indirecte:
- urmărirea mobiliară a creanţelor
60 lei pentru creanţe până la 1.000 lei
60 lei plus 2% din suma ce depăşeşte 1.000 lei, pentru creanţe a căror valoare depăşeşte 1.000 lei
pentru sume mai mici de 50.000 lei, onorariul poate fi până la 10%
pentru sumele cuprinse între 50.001 lei şi 80.000 lei, onorariul este de 3%
pentru sumele cuprinse între 80.001 lei şi 100.000 lei, onorariul este de 2%
pentru sumele ce depăşesc 100.000 lei, onorariul este de 1%
- urmărirea imobiliară a creanţelor 150 lei pentru creanţe de până la 1.000 lei
150 lei plus 2% din suma ce depăşeşte 1.000 lei, pentru creanţe a căror valoare depăşeşte 1.000 lei
pentru sume mai mici de 50.000 lei, onorariul poate fi până la 10%
pentru sumele cuprinse între 50.001 lei şi 80.000 lei, onorariul este de 3%
pentru sumele cuprinse între 80.001 lei şi 100.000 lei, onorariul este de 2%
pentru sumele ce depăşesc 100.000 lei, onorariul este de 1%
4. Poprire 60 lei pentru creanţe până la 1.000 lei
60 lei plus 2% din suma ce depăşeşte 1.000 lei, pentru creanţe a căror valoare depăşeşte 1.000 lei
pentru sume mai mici de 50.000 lei, onorariul poate fi până la 10%
pentru sumele cuprinse între 50.001 lei şi 80.000 lei, onorariul este de 3%
pentru sumele cuprinse între 80.001 lei şi 100.000, onorariul este de 2%
pentru sumele ce depăşesc 100.000 lei, onorariul este de 1%
5. Protestul de neplată la cambie, bilet la ordin şi cecuri 150 lei 400 lei
6. Constatarea unor situaţii de fapt şi inventarierea unor bunuri (art. 239 din Codul de procedură civilă) 100 lei 2.200 lei pentru debitor persoană fizică
5.200 lei pentru debitor persoană juridică
7. Vânzarea la licitaţie publică a bunului ce face obiectul împărţelii judiciare 150 lei 2.200 lei
8. Sechestrul asigurător 100 lei 1.200 lei pentru debitor persoană fizică
2.200 lei pentru debitor persoană juridică
9. Sechestrul judiciar 100 lei 100 lei 1.200 lei pentru debitor persoană fizică
2.200 lei pentru debitor persoană juridică
10. Poprirea asigurătorie 100 lei 1.200 lei pentru debitor persoană fizică
2.200 lei pentru debitor persoană juridică
11. Proces-verbal de ofertă reală 50 lei 350 lei
12. Orice alte acte sau operaţiuni date prin lege 50 lei 200 lei
13. Confiscări 10% din valoarea realizată 10% din valoarea realizată
14. Consultaţii în legătură cu constituirea actelor execuţionale 20 lei 200 lei
*) Punctele 3 şi 4 vor avea următorul cuprins:
Nr. crt.Activitatea prestataOnorariile minimaleOnorariile maximale
3. Executări indirecte (urmărirea mobiliară şi imobiliară a creanţelor) a) pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul minim se calculează după cum urmează:
1. pentru creanţele în valoare de până la 500 lei inclusiv, onorariul minim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
2. pentru creanţele în valoare de peste 500 lei, dar până la 1.000 lei inclusiv, onorariul minim este de 50 lei plus un procent de 5% din suma care depăşeşte 500 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
3. pentru creanţele în valoare de peste 1.000 lei, dar până la 50.000 lei inclusiv, onorariul minim este de 75 lei plus un procent de 2% din suma care depăşeşte 1.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
a) pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
b) pentru creanţele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul minim este de 1.175 lei plus un procent de 2% din suma care depăşeşte 50.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;b) pentru creanţele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depăşeşte 50.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
c) pentru creanţele în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei inclusiv, onorariul minim este de 1.775 lei plus un procent de 1% din suma care depăşeşte 80.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;c) pentru creanţele în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de până la 2% din suma care depăşeşte 80.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
d) pentru creanţele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul minim se calculează după cum urmează:
1. pentru creanţele în valoare de peste 100.000 lei, dar până la 400.000 lei inclusiv, onorariul minim este de 2.500 lei plus un procent de 1% din suma care depăşeşte 100.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
2. pentru creanţele în valoare de peste 400.000 lei, onorariul minim este de 5.500 lei plus un procent de până la 0,5% din suma care depăşeşte 400.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite. În cazul în care, la calculul onorariului maxim se foloseşte un procent de până la 0,5% inclusiv, pentru calculul onorariului minim datorat se aplică acelaşi procent care a fost folosit şi pentru calculul onorariului maxim.
d) pentru creanţele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depăşeşte 100.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite.
4. Poprire a) pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul minim se calculează după cum urmează:
1. pentru creanţele în valoare de până la 500 lei inclusiv, onorariul minim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
2. pentru creanţele în valoare de peste 500 lei, dar până la 1.000 lei inclusiv, onorariul minim este de 50 lei plus un procent de 5% din suma care depăşeşte 500 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
3. pentru creanţele în valoare de peste 1.000 lei, dar până la 50.000 lei inclusiv, onorariul minim este de 75 lei plus un procent de 2% din suma care depăşeşte 1.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
a) pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
b) pentru creanţele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul minim este de 1.175 lei plus un procent de 2% din suma care depăşeşte 50.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;b) pentru creanţele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depăşeşte 50.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
c) pentru creanţele în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei inclusiv, onorariul minim este de 1.775 lei plus un procent de 1% din suma care depăşeşte 80.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;c) pentru creanţele în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de până la 2% din suma care depăşeşte 80.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
d) pentru creanţele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul minim se calculează după cum urmează:
1. pentru creanţele în valoare de peste 100.000 lei, dar până la 400.000 lei inclusiv, onorariul minim este de 2.500 lei plus un procent de 1% din suma care depăşeşte 100.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
2. pentru creanţele în valoare de peste 400.000 lei, onorariul minim este de 5.500 lei plus un procent de până la 0,5% din suma care depăşeşte 400.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite. În cazul în care, la calculul onorariului maxim se foloseşte un procent de până la 0,5% inclusiv, pentru calculul onorariului minim datorat se aplică acelaşi procent care a fost folosit şi pentru calculul onorariului maxim.
d) pentru creanţele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depăşeşte 100.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite.